În ultimii ani, doar 32% din consumul de peşte al Republicii Moldova a fost asigurat din producţie locală, restul de 68% – a fost din import. Pentru asigurarea securității alimentare a țării şi reducerea dependenţei de import, autorităţile au în plan sporirea producției de peşte cu 50% până în 2030, prin optimizarea calității, creşterea competitivității şi a performanței sectorului de acvacultură.
Aceste obiective sunt în proiectul Programului Strategic al Sectorului de Acvacultură pentru anii 2026–2030, document elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) şi care stabilește direcțiile prioritare pentru dezvoltarea durabilă și competitivă a acvaculturii în Republica Moldova.
Modernizarea fermelor piscicole
În cadrul unei reuniuni consultative cu reprezentanții sectorului piscicol, conducerea MAIA a prezentat Programul menţionând că el urmărește modernizarea fermelor piscicole, eficientizarea colaborării dintre instituțiile publice și producători, precum și implementarea unor practici conforme standardelor de mediu.
Printre obiectivele strategice se numără extinderea suprafețelor utilizate în acvacultură cu 35% până la sfârșitul anului 2027 și reabilitarea a cel puțin 25% dintre bazinele aflate în stare degradată până în 2028.
Documentul include și măsuri pentru consolidarea fondului genetic piscicol, prin restabilirea a două pepiniere piscicole și utilizarea materialului genetic certificat în minimum 30% dintre fermele piscicole până în 2028.
Creşterea cantității de produse importate afectează negativ sectorul autohton, deoarece generează obstacole în dezvoltarea fermelor piscicole. Produsele străine, adesea subvenționate sau produse la scară largă, pot fi vândute la prețuri mai mici, subminând eforturile producătorilor locali de a se dezvolta şi de a investi în modernizare.
„Astfel se constată insuficiența materialului reproductiv calitativ pentru popularea fermelor piscicole. Multe stații de reproducere artificială şi-au pierdut obiectul de activitate, compromițând baza biologică a producției. Această situaţie a fost determinată de lipsa capitalului pentru achiziționarea anuală a larvelor şi puietului şi orientarea pieței către importuri, o soluție pe termen scurt care nu susține dezvoltarea internă”, se menţionează în document.
Potrivit datelor MAIA o parte semnificativă din pepinierele piscicole şi-au sistat activitatea şi necesită reparații capitale, ca exemplu pepiniera din Crihana Veche, Cahul (1260 ha); pepiniera Medeleni, Ungheni (60 ha); pepiniera Oxentea, Dubăsari (140 ha); pepiniera Drochia (106 ha), nu mai sunt implicate în procesul de reproducere şi creştere a materialului de selecție şi de populat piscicol.
„Neutilizarea acestei suprafețe şi pierderea capacității de reproducere internă reprezintă o vulnerabilitate majoră. Fără un material reproductiv autohton, sănătos şi adaptat condițiilor locale sectorul nu poate deveni sustenabil şi rămâne dependent de surse externe, ceea ce îi limitează potențialul de creştere şi dezvoltare”, susţin autorii programului.
99,9% din bani pentru program sunt încă lipsă
Un capitol distinct este dedicat dezvoltării industriei de procesare a produselor de acvacultură. Conform estimărilor, până la finele anului 2028, numărul întreprinderilor autorizate și modernizate ar urma să crească cu 25%, ceea ce ar duce la o majorare cu cel puțin 30% a valorii produselor locale pe piața internă. Totodată, Programul prevede crearea unui cadru organizat al pieței piscicole, prin recunoașterea a două organizații de producători și a unei organizații interprofesionale până în 2027.
Autorităţile au făcut şi o estimare a costurilor de implementare a Programului Strategic al Sectorului de Acvacultură pentru anii 2026–2028 (prima etapă) şi au constatat că sunt necesare circa 550 milioane de lei, din care doar 323.100 lei sunt costuri acoperite de bugetul de stat. Adică mai puţin de 0,1%, iar restul de 99,9% din costuri sunt neacoperite.
Potențialele surse ar fi bugetul de stat, asistență din partea partenerilor de dezvoltare, granturi. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmează să identifice potențialii parteneri de dezvoltare.
