Xenia Marinovici de la Centrul „Welcome” din Varşovia, organizaţie care se ocupă în principal cu migranţii proveniţi din spaţiul estic, spune că moldoveni sunt „o specie ciudată” în Polonia. „Dreptul de a munci legal nu prea s-a lipit de cetăţenii moldoveni. Poate există multe diferenţe culturale sau nu se câştigă atât de bine la noi ca în alte părţi. Cert e că mulţi dintre ei pleacă, cu trenul, spre Moscova”, povesteşte Xenia. Potrivit sursei citate, oficial în Polonia există vreo 1200 de moldoveni, neoficial însă numărul lor este mult mai mare. „Îi găsiţi mai ales la aşa-zisele burse ilegale ale muncii, pe şantierele de construcţii, prin firmele de transport sau gospodăriile individuale”, mai spune Xenia Marinovici.
Mulţi dintre moldoveni, ca şi ucrainenii sau belaruşii, vor să ajungă să muncească în Polonia o vreme, după care să plece spre o altă ţară din spaţiul Schengen. Unii dintre ei trec graniţa ilegal. Astfel, anul trecut, au fost prinşi trecând ilegal frontiera 15 cetăţeni ai RM. Ajunşi acolo, ei constată că lucrurile nu sunt atât de simple cum li s-a părut ori li s-a spus. Inclusiv, pentru că oficialităţile poloneze sunt de mai mulţi ani conectate la bazele de date ale UE, respectiv, dacă migranţii comit vreo ilegalitate în Polonia, aceasta imediat e cunoscută de către organele de resort din celelalte ţări ale UE. Apoi, poliţiştii în permanenţă fac controale, aşa că cei care încalcă legea sunt repede depistaţi, susţine Andrzej Gawkowski, directorul Departamentului pe problema migranţilor de la voievodatul Podlaski. Dar şi aici moldovenii sunt ingenioşi: fie se reprofilează în alte meserii mai ferite de ochii poliţiştilor – de exemplu, vânzători la piaţă – , fie se căsătoresc cu cetăţeni polonezi pentru a avea mai mute privilegii. Potrivit datelor Serviciului de grăniceri, în 2009 s-a dublat numărul căsătoriilor mixte a migranţilor cu cetăţenii polonezi.
La moment, Polonia şi RM negociază un Acord de protecţie socială a migranţilor. „Avem multe plângeri de la moldoveni – ori că firmele care i-au contractat nu şi-au onorat promisiunile, ori că acestea în general nu există. Ambasada face o listă neagră cu astfel de angajatori, după care sunt cercetate de organele competente”, ne spune Emilia Males, şefa Departamentului Migraţiune a Ministerului Muncii de la Varşovia. În 2006, Ministerul Muncii a stabilit pentru prima dată o politică migraţionistă a statului polon, simplificând totodată considerabil procedurile birocratice de legalizare a şederii şi de obţinere a permisului de muncă. Iniţial această strategie viza cetăţenii ruşi, ucraineni şi belaruşi, iar la sfârşitul lui 2009 aceste drepturi au fost extinse şi pentru moldoveni şi georgieni. Conform procedurilor, patronii care vor să angajeze cetăţeni din cele cinci state trebuie să depună cereri la minister cu datele viitorilor angajaţi. Abia după asta aceştia pot solicita vize la ambasade. Dreptul de a munci legal este valabil pentru trei luni din şase sau şase luni pe an cu o ieşire între cele două perioade. „Avem nevoie de migranţi. Peste două milioane de polonezi (din totalul celor 38 de milioane, care e populaţia Poloniei – n.n.) au plecat în alte ţări ale UE, iar populaţia noastră îmbătrâneşte. De câţiva ani nu ne ajunge forţă de muncă în agricultură, transport, construcţii, asistenţă socială şi serviciile hoteliere”, mai spune Emilia Males.
De ce, totuşi, moldovenii nu aleg Polonia? Pentru că mulţi dintre ei au posibilitatea să presteze doar munci necalificate şi mai prost plătite. Astăzi, salariul mediu constituie 2400-2600 zloţi (echivalentul a 9600-10.400 lei), iar salariul minim, în zona în care sunt concentraţi preponderent moldovenii, 800-900 zloţi (echivalentul a 3200-3600 lei). În afară de asta, concetăţenii noştri angajaţi la un fermier nu pot să lucreze la un al doilea fermier sau angajator, pentru că intră în ilegalitate. „Cetăţenii străini se pot trezi în orice clipă că stau ilegal în Polonia. Sunt mai multe proceduri birocratice pe care nu avem cum să le respectăm”, mai spune Xenia Marinovici, originară din Belarus, care se află de nouă ani la Varşovia pentru studii.
Mai mult de patru mii de muncitori ilegali, majoritatea ucraineni, au adresat recent guvernului polon un demers, prin care cer debirocratizarea regimului de legalizare a şederii şi muncii lor. Acţiunea este susţinută de „Gazeta Wyborcza”, unul dintre cele mai importante cotidiene poloneze, care încearcă să convingă autorităţile că ţara lor are nevoie de forţa de muncă a celor care se află ilegal acolo.
Polonia, 10-14 mai 2010
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
