În acest sens, am solicitat mai multe opinii din partea reprezentanților autorităților publice locale pentru a vedea care este starea de lucruri în țară și dacă Moldova riscă să fie lovită, din nou, de inundații.
În pofida faptului că Dunărea a atins un nivel record, autoritățile locale dau asigurări că nivelul apei în râul Prut nu s-a ridicat semnificativ în ultimele zile și, respectiv, nu există niciun pericol de inundații în localitățile din zona Prutului. „Apa s-a ridicat doar un pic și totul e bine deocamdată”, a spus Lidia Dâncenoc, primarul satului Duruitoarea Nouă, raionul Râșcani. Totuși, potrivit șefului de secție administrație publică din cadrul Consiliului raional Cahul, Dorina Boghian, deși nu au fost înregistrate inundații până la momentul actual, au fost deteriorate circa 500 ha de terenuri de culturi în satul Brânza, din cauza ploilor și a vântului puternic.
„Nu există pericol de inundații”
Totodată, nici zona de centru a țării nu riscă să fie sub asediul apelor, iar în localitățile Leușeni, Cotul Morii, Nemțeni, care au fost afectate grav de inundații în 2010, situația este calmă. „În acest moment, construim un dig de protecție de un kilometru la marginea satului, deoarece au mai rămas vreo 20 de case neprotejate în zona de vale, care au rămas întregi după viiturile din 2010. Lucrările au început acum două săptămâni și estimăm ca, până la sfârșitul lunii, să fie construit, deoarece oamenii au început a sădi din nou copaci și multe altele, iar noi trebuie să le protejăm în caz de inundații”, a spus Gheorghe Filipschi, primarul satului Nemțeni, raionul Hâncești.
Acest lucru a fost confirmat și de președintele raionului Hâncești, Grigore Cobzac, care a precizat că digul pe segmentul raionului este în plină reparație. „Sunt 11 milioane de lei alocați de la Fondul Ecologic Național. Se repară digul vechi, deoarece trebuie să fie exclus riscul oricăror inundații”, a precizat Grigore Cobzac, președintele raionului Hâncești.
Nivelul apei e scăzut și la sudul țării. „Starea digurilor din satul Câșlița-Prut e bună, deoarece digul a fost construit odată cu calea ferată. Nivelul apei nu e critic și, deși totul depinde de nivelul apei în Dunăre, nu e nimic catastrofal”, a menționat Dumitru Moraru, primarul s. Câșlița-Prut, raionul Cahul. De cealaltă parte, primarul satului Giurgiulești, raionul Cahul, Tatiana Gălățeanu, a afirmat că, dacă vor fi pericole de inundații, atunci va avea de suferit terminalul liber internațional Giurgiulești. „În cazul în care debitul Dunării va crește, va crește și apa în Prut. Giurgiulești este situat la o cotă impunătoare și nu există pericol de inundații. Totuși, cel mai mare pericol ar fi în localitățile învecinate – Văleni, Slobozia”, a spus Tatiana Gălățeanu.
Mai mult, Andrei Malașevschi, președintele raionului Cantemir, a precizat pentru TIMPUL că apa în râul Prut crește nesemnificativ, iar rezerva este mare – circa un metru jumătate – doi.„Nu este pericol de inundații, cel puțin pentru gospodării, ci numai pentru semănături. Totuși, am raportat că sunt fisuri în diguri, deoarece, în caz de o eventuală creștere a apei, probabil că digul va ceda iarăși, întrucât e cu 70 cm mai jos decât digul inițial”, a declarat Andrei Malașevschi. Totuși, oamenii din localitate stau de gardă cu 10 mii de saci, cu voluntari și tehnica necesară.
Reparația digurilor trebuie să devină o prioritate a RM
Într-un final, Elena Dobzeu, primarul satului Grozești, raionul Nisporeni, a precizat că digurile din R. Moldova necesită o reparație capitală și speră că aceasta va deveni o prioritate pentru R. Moldova. „Nu au fost renovate niciodată încă de prin anii `70. Sunt fisurate din cauza ploilor, ninsorilor, dar și a factorului uman. În caz de inundații, cad sub ape 170 de hectare de pășuni. Stăm cu gheața în spate. Plus la aceasta, avem 22 de gospodării țărănești, care sunt așezate în Valea Prutului, chiar lângă dig, unde riscă să fie inundate grădinile. Totuși, nivelul apei a scăzut puțin și nu cred să avem degrabă probleme”, a spus Elena Dobzeu.
Totodată, Marin Adam, directorul Agenţiei „Apele Moldovei”, a menționat că la momentul actual circa 100 km de diguri ar trebui reabilitate. Însă, de facto, lucrări de reparație și reconstrucție a digurilor au loc doar în Ștefan-Vodă, localitatea Palanca, unde este un proiect de reabilitate, până acum fiind reparat nouă kilometri de dig. „De asemenea, în zona localității Cotul Morii, pe râul Prut, a fost reparată o porțiune de trei kilometri, în total fiind 4,7 km. Lucrările de finisare a acestora sunt planificate pentru anul acesta. Într-un timp foarte apropiat, planificăm să demarăm lucrările de construcție și la Puhaceni, în zona raionului Cantemir”, a precizat Marin Adam. Așadar, în RM există 970 km de dig, dintre care 820-830 km sunt gestionate de către Agenția „Apele Moldovei”. „Termenul de exploatare a digurilor este depășit demult, însă nu este situație de panică”, a spus în încheiere Marin Adam.
Europa continuă lupta cu viiturile
Budapesta a fost cruţată de apele învolburate ale Dunării. Digurile de aproape nouă metri şi jumătate au rezistat viiturii care a făcut prăpăd în Slovacia şi Germania. Cu excepţia câtorva străzi, capitala Ungariei a scăpat de inundaţii. Totodată, e o situaţie dificilă şi în Germania, acolo unde un dig de pe râul Elba s-a rupt şi a inundat mai multe localităţi. 23 de mii de oameni şi-au părăsit în grabă casele înghiţite de viitură. După 24 de ore de haos, apele au început să se retragă. Totuşi, autorităţile sunt în alertă, după ce au fost primite mai multe scrisori anonime care anunţau atacuri asupra unor diguri.
Vremea severă s-a extins și în Elveţia, unde o ploaie cu grindină a provocat pagube materiale semnificative şi a întrerupt circulaţia pe mai multe şosele şi căi ferate. De asemenea, cartiere din capitala Poloniei au fost inundate în urma unei ploi torenţiale. În Cehia, de exemplu, experții avertizează că noile ploi torențiale, chiar dacă nu vor umfla cursurile principale de apă, ca în săptămânile trecute, pot provoca inundații locale. Bilanţul inundaţiilor din Europa a ajuns la 19 morţi.
