Bilanțuri Moldova 2013 la microfonul Europei Libere.
Monica Babuc: „Roadele culturii nu se cântăresc pe cântare, nu au unități de măsură în kilograme, tone sau bani, dar ele se evaluează la unități mult mai importante, care ar fi spiritualitatea noastră, tradiția noastră, tot ce ține de sufletul cetățenilor noștri. Și vreau să vă spun că sunt o optimistă, indiferent ce s-ar întâmpla în această țară, deși sperăm cu tot dinadinsul că vom trăi mai bine. Pentru că suntem fericiți de ceea ce s-a întâmplat la Vilnius și suntem optimiști că lucrurile vor evolua și mai bine în continuare. Zic indiferent ce s-ar întâmpla în această țară, Dumnezeu ne-a mângâiat pe creștet și avem în generațiile care vin atâtea talente.
Sunt absolut sigură că ceea ce se întâmplă în muzică, în teatru, în literatură, în arte plastice, chiar și în cinematografie, dincolo de faptul că ni se pare că sunt mult mai puține realizări, avem niște perspective de dezvoltare a culturii și avem o generație în creștere care ne calcă pe urmă, care ne aduce un sentiment de profundă bucurie și satisfacție. Avem foarte și foarte multe probleme în domeniu, avem multe neajunsuri, dar suntem privilegiați de Domnul – a fi o națiune plină de talente.”
Europa Liberă: Doamnă ministru, ați amintit de rezultatele summit-ului de la Vilnius. În 2014 Republica Moldova ar putea să semneze acest Acord de Asociere care a fost parafat. Dar pe această cale de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană, ce se întâmplă cu identitatea culturală, națională?
Monica Babuc: „Sunt sigură că acest lucru depinde, în foarte mare măsură, de cetățenii unei țări care vine în marea familie a statelor europene, dincolo de bine cunoscutul slogan european: „Unitate prin diversitate”. Or, Uniunea Europeană nu numai că susține, dar și stimulează diversitatea culturală.
Respectiv ține de responsabilitatea noastră, tot ce avem mai bun să păstrăm, să dezvoltăm, să valorificăm și să demonstrăm lumii că avem ceva. Și mă bucur că, la 5 decembrie curent, la Baku, Comisia specială a UNESCO, pentru prima oară în istorie, a introdus în lista reprezentativă UNESCO un element al patrimoniului nostru cultural imaterial care nu este altul decât colindatul în ceată de bărbați, un dosar pe care l-am partajat cu colegii noștri din România. Vreau să le mulțumesc pentru suport și pentru prietenie. Și suntem extrem de fericiți că, cel puțin, acest element pentru că avem încă multe și vrem să aplicăm dosare, avem la rând dosarul Mărtișorului pe care îl partajăm iarăși cu România, Bulgaria și câteva țări balcanice. Avem atâtea elemente de patrimoniu pe care putem să le promovăm în lista universală UNESCO, de ne-ar da Dumnezeu sănătate.”
Europa Liberă: Insistați foarte mult și pe această Strategie 2020, cu un compartiment aparte – Cultura. Dumneavoastră ziceați că va fi un titlu de glorie, dacă până în 2020 se reușește cu politicile în domeniul culturii. Mai insistați pe această idee?
Monica Babuc: „Da, sigur, categoric. Strategia noastră este prezentată la guvern. Sper că în primele luni ale anului o vom aproba cu siguranță. E nevoie pentru că trebuie să avem o altă viziune asupra culturii. Domeniul culturii nu este numai cel care cerșește bani de la buget. El poate și trebuie să se autofinanțeze și chiar să producă venituri pentru buget, aceasta păstrând capacitatea culturii de produs spiritual și social.”
Europa Liberă: Insistați și pe industria culturală?
Monica Babuc: „Categoric. Și ați văzut că am făcut în acest sens chiar multe lucruri pentru că Parada portului popular și Gala portului popular de iarnă, și târgurile meșteșugărești, care sunt tradiție mai veche, sunt făcute pentru a demonstra: avem producători. Chiar dacă sunt în stadie incipientă, aceste industrii culturale se pot dezvolta și stârnesc un interes chiar și la cetățenii din Republica Moldova, darămite pentru cei de peste hotare.”
Europa Liberă: Dar raportată la situația din alte țări, la capitolul industrie culturală, Moldova e pe lista codașilor?
Monica Babuc: „Vă spun că chiar așa și este. Pentru că, dincolo de faptul că în alte țări, tradițiile sunt mai prost păstrate, dar ei fac mult mai multe investiții în aceste lucruri și știu a promova lucrurile în societățile lor, în țările lor de o manieră în care cetățenii știu cât costă lucrul manual, de exemplu, cât costă autenticitatea. Toate aceste lucruri fiind lipsă în societatea noastră, nici produsul industriilor culturale de la noi, nu mă refer numai la meșteșuguri, nu e pus în valoare și nu este apreciat ca atare. Respectiv, în domeniile acestea trebuie să lucrăm, să-i susținem pe producătorii noștri. Și doi: să facem această popularizare a industriilor culturale la valoarea pe care ele o merită.”
Europa Liberă: E conștient cetățeanul Republicii Moldova că acest tezaur spiritual contează foarte mult? Sau mai degrabă materialul astăzi își găsește loc printre priorități?
Monica Babuc: „Sigur că materialul primează. Pentru că pâinea de pe masă și căldura din casă contează foarte mult. Pentru aceea ca să poți să ai căldura din suflet, trebuie să ai inclusiv întâi condițiile. Acum să mă înțelegeți corect. Nu vreau să par idealistă și știu că lumea se supără foarte mult, când vorbim de spiritualitate și nu amintim că da, există probleme. Dar eu sunt absolut sigură și vă zic pe experiența numai a acestei jumătăți de an, în care activez ca ministru, că spiritualul își face tot mai mut și mai încrezător loc în viața noastră.
Nu ne-a trebuit foarte mult ca să invităm lumea la Parada portului popular și am văzut cât entuziasm era. Nu ne-a trebuit foarte mult să invităm lumea la Gala portului ca să înțeleg cât entuziasm era. Uitați-vă, zic, Maria Cristea, marea noastră creatoare de la Casa Cristea, mi-a zis: „Doamnă, știți de ce mă tem cel mai mult? Că la viitoarea Mare Adunare Națională sau la Gala portului de anul viitor toți o să vrea să vină în ie”. Zic: „Și de ce vă temeți? Aceasta e o dezvoltare fantastică a businessului!”. Zice: „Nu are cine lucra pentru atâtea comenzi pe care le am eu”. Deci, și aici avem o problemă. Trebuie să creăm școli în care oamenii care nu au locuri de muncă să vină să învețe a broda cu mâna, să facă tradiționalul și să câștige pentru aceasta bani frumoși. Și să asigure toată lumea care vrea să își cumpere o ie la preț rezonabil.”
Europa Liberă: Doamnă ministru, și totuși acest contrast uneori distrugător, ne referim la bogăția spirituală și această sărăcie lucie în care și unii exponenți ai culturii își duc viața de azi pe mâine. Eforturile sunt mari, ca să încercați să atenuați și aceste suferințe ale celor mai triști din domeniul culturii inclusiv?
Monica Babuc: „Categoric. Și eu aș vrea să depășim faza în care ajutorul, care vine către acești oameni, ar fi unul sporadic, pentru că venim acum, de Crăciun, cu anumite cadouri și susțineri, venim în situațiile lor cele mai dificile, când sunt bolnavi, sau când încearcă, și cu ajutorul Ministerului Culturii și a uniunilor de creație, să își facă niște serate de creație sau să își editeze o carte și așa mai departe. Dar trebuie să depășim acest cadru de colaci de salvare aruncați acestor oameni. Și trebuie să le oferim o platformă foarte serioasă și solidă pentru ca viața lor să fie una decentă. Și o inițiativă extrem de bună, pe care o partajăm cu deputați din coaliția de guvernare, deputați în Parlamentul Republicii Moldova ține de bursele viagere care vor fi acordate personalităților. Încă nu este o problemă rezolvată. Încă suntem în discuții, inclusiv cu colegii de la Ministerul Muncii, cu alte foruri, dar de principiu toată lumea înțelege că acest lucru trebuie făcut și îl vom face.”
Europa Liberă: De-a lungul anilor, mulți angajați din domeniul culturii au luat și ei drumul pribegiei. Exodul acesta mai contenește. Puneți stavilă cum? Prin majorări de salariu e posibil?
Monica Babuc: „Dacă educația am declarat-o prioritate națională, atunci, cultura nu putem să nu o declarăm prin lege prioritate națională. Și prin acest lucru să venim cu majorări mult mai substanțiale către oamenii de cultură care sunt o pătură nu foarte numeroasă, câteva zeci de mii de oameni, mult mai puțini decât pedagogii, medicii și așa mai departe, dar fără de care această țară nu are sorți de izbândă. Și fără de care noi toți, și medicii, și intelectualii, și funcționarii publici nu știu dacă am putea să ne mai identificăm ca națiune, ca popor, ca intelectualitate.
Este o muncă foarte dificilă să încercăm să depășim acest handicap de salarii joase ale culturii care vine încă din perioada sovietică. Trebuie să venim cu un concept totalmente nou și lucrăm la acest lucru, că salariile oamenilor din cultură trebuie să fie majorate substanțial mai mult decât ale altor pături de angajați.”
Europa Liberă: Poate fi oprită distrugerea monumentelor istorice și de arhitectură? Pentru că a fost una din problemele problemelor pe parcursul anului 2013. Și cred că și în 2014 o să vă dea bătăi de cap.
Monica Babuc: „Avem un contact foarte bun cu societatea civilă care stă de strajă, și Consiliul Național al Monumentelor de pe lângă Ministerul Culturii este sesizat și ține foarte mult la respectarea legilor din domeniu și așa mai departe. Cu toate acestea, nu numai aici trebuie să ne oprim. Că este puțin să batem în tobe și să spunem: „Domnule, nu se poate. Proiectul acesta nu merge și așa mai departe”.
Trebuie să găsim investitori care, ca și în toată lumea civilizată, vin și investesc bani în niște edificii care sunt monumente, le utilizează la buna lor discreție, dar păstrează calitatea lor de monument și fac intervenții în stricta conformitate cu prevederile legale. Și atunci vom avea monumente păstrate, vom avea și investiții în acest domeniu pentru că statul categoric nu va avea în următoarea 100 de ani investiții la acest capitol.”
Europa Liberă: Anul 2014 va fi un an electoral. Sigur că cel mai mult vom avea nevoie de cultură politică. În plan cultural ce vă propuneți să faceți în acest an?
Monica Babuc: „Anul 2014 – anul Dumitru Matcovschi care ține de editarea cărților poetului martir, de organizarea multor manifestații culturale, inclusiv festivalul de la Vadul-Rașcov, inclusiv un concert de gală, gândit încă de însuși poetul, înainte de plecarea lui în neființă. Încercăm să facem o tradiție din galele portului, de vară și de iarnă, susținem revista Contrafort și revista Sud-Est.
Vom încerca să susținem tinerii interpreți de talent și primul proiect de acest fel a fost realizat cu Valy Boghean, îi asigurăm chiria pentru sălile în care concertează. Vrem să facem acțiuni speciale cu oamenii din cultură din teritoriu care să vină, de exemplu, de cu primăvară până în toamnă târziu să își prezinte, sâmbăta și duminica, colectivele în parcurile din Chișinău. Mă tem să nu spun ideea aceasta, ca ulterior să fie utilizată de alții, dar semnez, ministrul Culturii, Monica Babuc, că aceasta este inițiativa Ministerului Culturii, care a fost adusă la cunoștința șefilor de direcții cultură, că colectivele-model din teritoriu vor veni și își vor prezenta minunata lor măiestrie chișinăuienilor și cetățenilor din Bălți, Cahul și Comrat pe perioada de vară, primăvară și toamnă devreme, când trebuie să îi vadă lumea pentru că ei muncesc și au niște realizări notorii.
Vrem să facem mult mai multe lucruri și în cinematografie. Mă bucur pentru ceea ce se întâmplă și știu că acești oameni lucrează, de fapt, mai mult pe cont propriu. Încercăm să avem cât mai multe contacte. Am discutat cu partea poloneză în vizita din Varșovia, am discutat cu colegii din București, am discutat cu colegii din Georgia, încercăm să desfășurăm niște proiecte de coproducție și toate aceste lucruri ni le propunem. Să sperăm că Dumnezeu va fi bun cu noi și, dincolo de faptul că avem un an electoral, să avem, așa cum ați spus dumneavoastră, și cultură politică, dar și politică culturală pe măsură.”
Europalibera.org
