Moscova ne trimite preoţii la şcoală

Moldovene, japoneze, ruse, americane sau de altă etnie, toate feţele bisericeşti care se subordonează Patriarhiei Ruse, dar care nu au studii teologice, sunt obligate să pună neîntârziat mâna pe carte, chiar în acest an. Mai mult, de azi înainte nimeni dintre acei care nu deţin diplomă nu va fi hirotonit diacon sau preot. Decizia a fost luată, la începutul lui februarie, la Moscova, de către Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, care se întruneşte o dată în doi ani. Puţinii preoţi moldoveni care nu au diploma salvatoare abordează cu reticenţă hotărârea Soborului. Cu iertările de rigoare, alţii ne şoptesc că avem şi clerici necitiţi, care şi-au cumpărat licenţele, dar nu le pasă… Totuşi, au sau nu nevoie feţele bisericeşti de studii teologice? Problema e stringent dezbătură, inclusiv de către preoţii sau teologii mai erudiţi din RM, care se contrazic la acest capitol… 

Potrivit declaraţiei Soborului, de azi înainte, Patriarhia Rusă îi va hirotoni ca diaconi doar pe absolvenţii liceelor teologice sau pe studenţii care au învăţat cel puţin doi ani la seminar, iar ca preoţi – pe absolvenţii seminarului sau ai unei instituţii de învăţământ teologic superior. Cât ţine de clericii fără studii duhovniceşti, ei sunt obligaţi să se înscrie la seminar sau la academie chiar în anul 2011. Dacă unii preoţi salută decizia Moscovei, alţii consideră că Patriarhia îi va pune în situaţii jenante pe slujitorii necărturari, care, nopţile, în loc de rugăciune, vor fi nevoiţi să asude, copiindu-şi fiţuici…
Avem vreo 10% de preoţi fără studii

Menţionăm că, după destrămarea URSS, când se deschideau tot mai multe biserici, era suficient ca doritorii de a sluji Altarului să treacă cursuri de câteva luni la mănăstirile Căpriana sau Curchi pentru a fi hirotoniţi. Ulterior, mulţi dintre aceştia au făcut seminarul sau academia, aşa că nu a fost uşor să găsim preoţi fără carte în RM. Contactaţi de noi, majoritatea protopopilor Mitropoliei Moldovei (MM) ne-au spus că, în raioanele lor, lucrul merge strună şi toţi clericii sunt învăţaţi. Cel mai mulţumit, însă, s-a arătat a fi protopopul de Criuleni şi Dubăsari, pr. Teodor Pelin. El se mândreşte că are în subordine doar licenţiaţi, plus şapte masteranzi, doi doctori şi trei doctoranzi în teologie. Protopopul de Străşeni, pr. Victor Mihalachi, susţine că i-a eliberat din protopopiat pe toţi clericii fără carte. „Unul dintre ei s-a dus apoi la Căuşeni, prezentând o diplomă de la Seminarul din Chiţcani. Nu ştiu de unde le iau, dar acei care au nevoie de diplome le găsesc…”, a menţionat preotul. El consideră că toţi preoţii, până la unul, ar trebui supuşi unei reciclări, care ar arăta cine într-adevăr a studiat teologia şi cine doar şi-a cumpărat licenţa.

De la arhiva MM am aflat că doar vreo zece la sută din feţele bisericeşti nu au studii teologice. Unul dintre aceştia, pr. Oleg Coroi din s. Javgur, r-nul Cimişlia, ar putea fi înţeles. Acum şase ani, preoteasa l-a părăsit, fugind în Italia şi lăsându-l cu patru copii minori, unul dintre care este bolnav… De la protopopul de Ialoveni, pr. Anatolie Stefanov, am aflat că în acest raion este un cleric „cu literă mare” – Andrei Popa din s. Moleşti: „Nu are studii, dar e mai bun decât toţi cei cu diplome şi licenţe!”. Apelat de noi, pr. Andrei Popa ne-a spus, cu modestie, că până în 1990, când a fost hirotonit, a lucrat în gospodăria sătească, apoi n-a mai mers la învăţătură, din lene. Întrebat ce va face acum, el ne-a răspuns: „Să nu ne speriem, să facem ascultare de stăpânire. Omul care cunoaşte mai mult e mai bogat, dar eu de-acum îs la pensie, aşa că vom vedea… Ne-a da Dumnezeu zile, o să fie şi pâine…”.

„Dumnezeu nu ne aşteaptă cu licenţa la mână”

Nici pr. Ioan Ţâcu din Bubuieci nu are studii încheiate. El spune că a ajuns în atare situaţie din lipsă de bani: „M-am născut într-o familie săracă. Cândva, visam şi eu să construiesc o biserică, să las ceva din urmă, dar asta mi-e soarta… Am intrat la Seminarul din Chiţcani, care a fost închis în 2001, când eram în anul doi. M-am transferat la Academia din Chişinău, unde contractul costa 1500 de lei. Peste doi ani, se majorase până la trei mii. Nu ne dădeau nici manuale – trebuia să le cumpărăm, dar eu nu mai aveam bani şi m-am dus de acolo. Numai Dumnezeu ştie ce va fi. Vedeţi că nu-i linişte în ţară… La început, oamenii erau dornici de Biserică, dar acum n-a mai rămas credinţă şi totul e fals. Toţi ne stingem din viaţă şi Dumnezeu nu ne aşteaptă cu licenţa la mână… Mi-aş fi cumpărat şi eu o diplomă, dar ştiu că de oameni te mai ascunzi, dar de Dumnezeu nu ai unde fugi”.

Seminarul din Chiţcani se afla la Mănăstirea Noul Neamţ şi a fost deschis în 1990 de către regretatul PS Dorimedont, pe când acesta era aici stareţ. În 2001, după tentativa PS Iustinian de la Tiraspol de a-şi subordona instituţia, seminarul a fost transferat la Chişinău, în cadrul Academiei de Teologie. Anume aici, se spune, se şi vindeau diplome. Fostul rector al Academiei, pr. Mihai Panas, infirmă că ar fi eliberat licenţe contra bani, dar îşi aminteşte că, în momentul demiterii sale, i-au dispărut din safeu zece diplome şi 20 mii de lei. Ulterior, s-a aflat de la un cleric din Canada că şeful gospodăriei Academiei, pr. Eugen Condrea, propunea diplome peste ocean. Amintim că pr. Condrea a fost şi şofer la catafalcul în care a fost transportat cadavrul PS Dorimedont de la Aeroportul Chişinău până la Mănăstirea Noul Neamţ şi în care s-a pierdut fără ştire dosarul medical al decedatului. Întrebat despre diplomele propuse în Canada, pr. Condrea ne-a spus: „Doamne fereşte! Este exclus aşa ceva. Nu-s mitropolit, nici decan. Eu sunt nimic”. Şi actualul rector al Academiei, pr. Veaceslav Cazacu, susţine că nu a vândut nicio licenţă: „La noi se vorbeşte tot ce vrei, dar nu stăm la poartă să vindem diplome. Le eliberăm conform legii”.

„Nu cred că cineva va refuza să înveţe”

În opinia preşedintelui Comisiei de hirotonire a MM şi secretar al lui ÎPS Vladimir, pr. Vadim Cheibaş, cumpărarea diplomelor este „un fenomen generalizat în RM, şi nu doar pentru teologi”. El afirmă că, în RM, de ani buni sunt preoţite doar persoanele cu studii teologice. „Printre clericii noştri, lipsa celor fără carte nu e pronunţată. Totuşi, nu cred că cineva va refuza să înveţe, deoarece acest lucru e avantajos şi pentru ei, şi pentru Biserică. Oricum, ar fi necesar să-i verificăm şi pe preoţii cu diplome”. Secretarul asigură că preoţii din familii social-vulnerabile vor fi susţinuţi financiar de mitropolie.

Academia de Teologie din Chişinău are, în mediu, câte 30-40 de absolvenţi pe an, cifra-record fiind de 70. Contractul la secţia de zi costă 5000 de lei, iar la frecvenţă redusă – 6000. Studenţii Seminarului teologic din capitală plătesc câte 4000 de lei pe an. Acum câţiva ani, şi Biserica Ortodoxă Română a decis promovarea în parohiile-cheie doar a clericilor cu studii superioare sau a doctorilor în teologie.

Preoţii trebuie să aibă două facultăţi Nicolae Fuştei, doctor în teologie  Cunoştinţele nu cad din cer şi nu se pun în capul omului odată cu hirotonia. Ca învăţător, preotul nu poate să-i înveţe pe alţii, dacă nici el nu ştie nimic. El trebuie să fie cu un cap mai sus de orice enoriaş, ca să poată răspunde la orice întrebare. De aceea, ar fi bine ca preoţii să mai aibă o facultate, în afară de cea de teologie. Dacă unii spun că e păcat să-şi cumpere diplomă, e mai mare păcat în faţa lui Dumnezeu să nu ai carte. Bătrânii, care nu pot învăţa, să fie trimişi la pensie, căci avem tineri fără parohii.  Sf. Ioan Gură de Aur nu a avut licenţă Ieromonah Savatie Baştovoi, scriitor, jurnalist, iconograf  Părintele Selafiil de la Noul Neamţ, Sf. Ignatie Breanceninov, Sf. Ioan Gură de Aur şi alţi sfinţi nu au avut studii duhovniceşti. Aşa ceva nu a fost până la noi şi cred că, mai degrabă, e vorba de o aliniere la normele lumii, care îi va pune pe mulţi preoţi cu experienţă pe drumuri. Decizia Soborului ar trebui aplicată doar faţă de cei nepreoţiţi. Fiecare cleric îşi susţine examenul la hirotonire, când arată că are o dreaptă cunoştinţă despre credinţa pe care o slujeşte. Şi atâta vreme cât nu sunt reproşuri despre activitatea sa, e în ordine. Dar să scoţi clericii din parohie şi să-i trimiţi cu mapa la şcoală, vă rog să mă scuzaţi… Ei ziua vor fi nevoiţi să înveţe oamenii, iar seara să cugete de la cine vor copia a doua zi, la examen… Nu poţi să întorci un învăţător la treapta de învăţăcel – e ceva incompatibil. Poate că Patriarhia va gândi o metodă de reexaminare într-un timp mai scurt a preoţilor cu vechime, care nu au studiile necesare, dar care şi-au dovedit vrednicia prin buna lor slujire.