Fie că privesc spoturi video pe Youtube sau navighează pe o rețea de socializare, prezența lor fizică oferă părinților iluzia siguranței. De foarte multe ori, o barieră invizibilă, digitală desparte copiii de infractori.
După ce și-au creat pagini pe rețelele de socializare, opt din zece copii au adăugat persoane necunoscute în lista lor de prieteni. Patru din zece au făcut schimb de date personale cu persoane pe care le cunoșteau doar online, iar fiecare al zecelea copil a primit o propunere indecentă. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat în 2011, de Centrul Internațional „La Strada”. „Tendințele se păstrează sau și, mai grav, se înrăutățesc. Astăzi, inclusiv operatorii de telefonie mobilă oferă acces pe Internet. Consumul crește, respectiv sporesc pericolele la care sunt expuși copiii”, explică Angela Palancean, reprezentant al centrului.
Capcanele lumii virtuale
Potrivit experților, copiii tind să plaseze date personale, fotografii de acasă sau din vacanță pe paginile lor virtuale. Comportamentul imprudent al micilor utilizatori atrag atenția infractorilor. „Profilurile lor sunt ca o carte deschisă. Astfel, copiii pot deveni prada pedofililor ce intră în contact cu ei pe o rețea de socializare și stabilesc o întâlnire în viața reală”, declară Angela Palancean. Doar în 2014, poliția a depistat 18 cazuri în care cetăţenii moldoveni distribuiau cantități mari de conţinut pornografic cu copii pe Internet, doi bărbați dintre aceștia au abuzat alți copii. Tot mai dezvoltat este fenomenul de hărțuire între minori. „Dacă înainte copiii își spuneau pe viu răutăți, acum o pot face inclusiv online. Acest comportament agresiv poate inhiba micuții. În lipsa unei relații apropiate cu părinții, aceștia fiind plecați peste hotare, copiii pot intra în depresie și ajunge la suicid”, atenționează expertul. Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, din anul 2000, 69 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 14 și-au luat singuri viața.
Lumea virtuală poate fi plină de capcane. În acest sens, psihologii afirmă că părinții joacă un rol decisiv în educarea comportamentului online. Este recomandat ca descoperirea Internetului să devină o activitate comună, interactivă. „Comunicarea trebuie să fie deschisă, astfel încât copilul să simtă necesitatea de a povesti ce i s-a întâmplat, inclusiv pe rețelele de socializare”, recomandă psihologul Vitalie Popescu. La fel de importantă este dezvoltarea unei reacții adecvate. În cazul unei propuneri indecente, copilul trebuie îndrumat să se adreseze părinților și să nu răspundă provocărilor. Pentru a bloca mesajele cu un conţinut jignitor, agresiv sau obscen, părinții se pot adresa unor specialiști în tehnologiile informaționale, ce pot instala pe calculatoarele de acasă filtre specializate.
Pe Internet de la 6 ani
Nu există o vârstă potrivită pentru a-i permite unui copil să-și creeze o pagină pe rețelele de socializare, întrucât copiii se dezvoltă foarte diferit. Rețeaua Facebook permite înregistrarea conturilor doar de către persoane ce au împlinit 13 ani. Site-ul rusesc Odnoklassniki are o limită de vârstă mult mai joasă, de doar 6 ani. Psihologul Svetlana Petranici recomandă crearea conturilor de la 16-18 ani. „La această vârstă, relațiile de prietenie sunt stabilite, iar cele cu părinții – parteneriale. Apar și alte persoane în viața lor, prietenul sau prietena. Acești tineri sunt prea ocupați pentru a mai avea timp pentru rețelele de socializare”, explică psihologul.
Elena este mamă a doi băieți gemeni de 12 ani. „La vârsta asta, cred că e deja normal să aibă o pagină pe Facebook, de aceea am și făcut-o, dar nu înainte de a menționa faptul că este o rețea de socializare, cu explicațiile de rigoare: ce poate fi postat, ce nu poate fi afișat, cine poate vedea informația plasată, cum poate fi protejată pagina virtuală”, spune femeia. Copiii au cerut și o pagină pe Odnoklassniki, motivând că mulți colegi au, însă părinții nu le-au permis, întrucât nici ei nu dețin conturi pe acest site. „Până la vârsta de 6-7 ani nu le-am permis deloc jocuri pe calculator, nu au avut telefon mobil și nici tabletă. La 7-8 ani, se puteau juca pe calculator numai duminica de la ora 16.00-18.00. Asta era legea”, povestește Elena. În timpul săptămânii, jocul pe calculator este interzis, iar dacă băieții au nevoie de informații pentru temele de acasă, caută împreună cu părinții.
Legea orelor pare
Irina, mamă a doi copii de 9 și 11 ani, este de aceeași părere. „Categoric nu le facem profiluri pe rețelele de socializare până la 12 ani. Au doar conturi pe Google+, pe care le monitorizez. Copiii cunosc regulile de distribuire a informației și nu au voie să posteze niciun fel de poze pentru public, doar pentru familie sau prietenii apropiați”, explică Irina. Familia s-a mutat de curând de la Chișinău la Cluj, iar școala de acolo presupune un curs specializat de securitate pe Internet, ceea ce i-a ajutat mult pe părinți. „Cu toate acestea, am stabilit reguli clare privind utilizarea „ecranelor” (telefoane, tablete, computere, TV, console). Băieții au voie să le folosească numai în orele pare, de exemplu de la 14:00 la 15:00. În afara acestor ore, se pot distra cu orice altceva”, povestește Irina. În acest fel, copiii sunt încurajați să facă mai multă mișcare. În Republica Moldova, în anul 2011, la iniţiativa centrului „La Strada” şi cu susţinerea Ministerului Educaţiei, a fost lansat la nivel naţional un program de informare a elevilor claselor a VI-IX despre aspectele siguranţei online.
Pentru a oferi sfaturi practice copiilor și părinților, Centrul Internaţional „La Strada” a elaborat un portal interactiv, ce poate fi accesat pe www.siguronline.md. Site-ul presupune o serie de articole, o secțiune de întrebări și răspunsuri, precum și o fereastră de chat. Prin intermediul acesteia, un consultant al Centrului poate oricând oferi asistență unui copil sau unui părinte ce nu știe cum să-și protejeze identitatea online.
