Mulți cetățeni moldoveni s-au integrat deja în UE

Sunt foarte puțini cei care au avut entuziasmul, norocul și spiritul întreprinzător ca să-și deschidă, cu banii adunați, propriile afaceri, să se integreze deplin în societățile în care trăiesc. Ziarul TIMPUL vă propune poveștile de succes ale câtorva concetățeni care au reușit să se ridice deasupra condiției la care păreau să fie condamnați când au plecat la muncă peste hotare.

Prosperă la Ferrara

În centrul orașului italian Ferrara se află un cochet magazin de jucării și gadgeturi, care aparține familiei Pretula din raionul Cantemir, satul Țiganca. Dar până să ajungă să-și gestioneze propria afacere, Vasile Pretula a lucrat ani buni în construcții, iar soția sa Ala Cazacu, absolventă a Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, a fost vânzătoare chiar în magazinul a cărui patroană este acum.

„Cum ne-am lansat în afaceri? La început lucram ca simplă angajată. Mai târziu, proprietarul italian a decis să-și vândă activitatea, adică vadul comercial și franciza, nu și imobilul, pentru că nu era al său, ci îl închiria. Atunci eu și soțul am decis să cumpărăm noi acest business și să-l gestionăm cât mai bine. În felul acesta, îmi foloseam cunoștințele din facultate, munceam conform profesiei, practic”, rememorează Ala Cazacu.

Familia a achitat prețul acestui magazin în rate, pe parcursul a trei ani, cu banii obținuți din încasări. „Cu 7 ani în urmă eram între puținii moldoveni din Ferrara care desfășurau o activitate independentă. Acum au apărut mai multe, mai ales în domeniul estetic”, spune Ala Cazacu.

Cu trei ani în urmă, micii întreprinzători din Cantemir s-au retras din franciză și au obținut libertate totală în alegerea furnizorilor și stabilirea prețurilor. „Am schimbat și denumirea magazinului, că nu mai aveam dreptul la vechiul nume, odată ce nu mai făceam parte din franciză”, a precizat Ala Cazacu.

Referindu-se la dificultățile prin care au trecut, ea își amintește oarecum amuzată că atunci când au debutat în această afacere nu cunoșteau toate regulile comerțului din oraș și au mai dat greș. „De exemplu, pe 15 august aici e sărbătoare importantă (Sfânta Maria – n.r.) și toate magazinele trebuie să fie închise. Eu nu știam și am deschis. A trecut poliția și m-a amendat cu 1200 de euro. De atunci sunt cu ochii în patru, sunt atentă la toate regulile. Altminteri, sancțiunile te ustură”, relatează tânăra întreprinzătoare.

Ala Cazacu spune că a ales să rămână în Italia pentru că se simte în siguranță, iar respectul față de lege îi face viața mai ușoară. Chiar dacă italienii sunt, ca și noi, latini, sunt mai riguroși și mai puțin tentați să încalce orice regulă. „Fie că aștepți să intri la medic, să ajungi la un ghișeu, toți oamenii stau la rând. Nimeni nu caută motive ca să fie scutit de așteptare, nu apelează la diverse cunoștințe. Toată lumea e egală, nimeni nu este discriminat, cât timp respectă legile”, afirmă Cazacu.

Ea spune că se simte pe deplin integrată în societate și admiră mentalitatea localnicilor, pe care îi descrie ca fiind simpli, modești. „Nu au dorința de a epata, de a arăta cel mai bine în societate, nu sunt preocupați de „gura lumii”, nu-și doresc „să moară capra vecinului”, fiecare muncește pentru propriul său confort”, spune Ala Cazacu.

Totuși, cel mai integrat din familie pare a fi Alex, elev în clasa a doua la o școală din Ferrara, lăudat de toate învățătoarele.

„Italienii te respectă și te iubesc enorm, dacă și tu, la rândul tău, îi respecți pe ei și le respecți regulile. Noi avem o relație minunată și cu vecinii, pentru că suntem calmi, liniștiți. Pe una dintre vecine o iubesc ca pe o bunică, mi-l ține pe Alex când am nevoie, o ajutăm și noi cu bucurie. Omenie găsești peste tot, dacă tu însuți dai dovadă de ea”, concluzionează Ala Cazacu.

Curierii din Verona

Vladimir Buga din Orhei este un alt întreprinzător moldovean stabilit de ani buni în zona Veronei, împreună cu soția și cei trei copii. El are o firmă de curierat și transportă piese de schimb la diverse service-uri auto din Italia. „Majoritatea celor care își duc mașinile într-un service auto vor să le scoată cât mai rapid reparate și atunci respectivele service-uri caută piesele de care au nevoie, iar noi le transportăm la destinație. Cu alte cuvinte, suntem intermediari între clienți și furnizori”, a explicat Buga.

Greutățile prin care a trecut la început, ca imigrant în Italia, i-au dat curaj să-și deschidă propria afacere. „Lucram la negru, era foarte dificil să ne angajăm legal, dar pentru a închiria un apartament, pentru a beneficia de servicii medicale, este nevoie de acte, de permis de ședere.

Când mi s-a născut primul băiat – acum am trei – am decis să-mi deschid propria mea afacere, ca să nu mai depind atât de mult de alții”, povestește Vladimir, de 40 de ani.

Pentru a-și pune afacerea pe picioare, el a fost nevoit să-și vândă apartamentul din Chișinău. De asemenea, a făcut cursuri pentru gestionarea transporturilor.

„Este o afacere mică, dar reușim să ne creștem cei trei copii, să le asigurăm educația, ceea ce nu-i puțin lucru. Dacă am intrat în acest joc, vom continua. În Republica Moldova sigur ne-ar fi mult mai greu”, este de părere Buga. Ca și Ala Pretula, el spune că a avut norocul să întâlnească italieni ospitalieri și generoși.

Neurobiolog la New York

Între cei plecați în Occident sunt și moldoveni care n-au avut curajul sau interesul să întemeieze afaceri, dar care nu s-au mulțumit nici să facă muncă inferioară nivelului lor de pregătire. Mariana Dodoș, din Cahul, se află la New York, unde lucrează la un laborator de cercetări științifice din cadrul Departamentului de neurobiologie al Cornell University.

Fiind studentă la Iași la specializarea „Studii americane” din cadrul Facultății de Litere, Mariana Dodoș era fascinată de „visul american”, așa că în 2006, a ajuns în SUA prin programul Work&Travel.

„Decizia de a rămâne în Statele Unite după terminarea programului de vară Work&Travel nu a fost premeditată, a fost o hotărâre spontană cu avantaje și dezavantaje în același timp”, spune tânăra.

Acum ea locuiește la New York, oraș cu o bogată diversitate culturală, care îl face pe orice străin să se simtă „acasă”. Chiar dacă locuitorii sunt mai reci, mai distanți, ei sunt extrem de politicoși.

„Faptul că am știut că nu eram singura persoană în această situație, departe de casă și în mijlocul unei societăți atât de diferită de tot ce am cunoscut până în acel moment, m-a ajutat enorm în perioada de tranziție. Procesul de adaptare a fost destul de ușor și cred se datorează în mare parte faptului că am știut limba engleză destul de bine de la bun început. Părerea mea este că, odată ce reușești să elimini bariera de comunicare, nu ar trebui să fie greu să te adaptezi la o nouă civilizație”, spune Mariana Dodoș.

Acasă …în Portugalia

Totuși, diaspora moldovenească se simte cel mai bine în Portugalia, stat care are o politică bună de integrare a imigranţilor şi a minorităţilor, aprecia, într-o dezbatere, directorul Biroului pentru Relații cu Diaspora, Victor Lutenco. Cetăţenii moldoveni aflaţi în statele Uniunii Europene nu se plâng că le-ar fi lezate drepturile, chiar dacă „mai sunt probleme”, afirma Lutenco. De asemenea, a precizat că mulţi dintre moldovenii aflaţi în Portugalia au obţinut deja cetăţenia acestui stat şi au reuşit destul de uşor să se angajeze legal. Lutenco a apreciat că şi în Spania şi Italia situaţia cetăţenilor moldoveni este „destul de bună”, chiar dacă în aceste state, mai afectate de criză, mulţi întâmpină dificultăți în găsirea unui serviciu.

Pe de altă parte, oficialul a admis că în Italia locuiesc ilegal aproximativ 30.000 de cetăţeni moldoveni, pe lângă cei aproape 150.000 cu acte în regulă. Ei se confruntă cu unele probleme în partea de nord a peninsulei, unde formaţiunea xenofobă Liga Nordului are mulţi reprezentanţi în administraţia locală.