Mulțumesc, femeie!

Înțeleg acest lucru când e vorba de sărbători pur sovietice, precum 9 Mai sau 23 februarie. Nu-l înțeleg însă când e vorba de o sărbătoare frumoasă, precum 8 Martie, o sărbătoare dedicată ființelor care ne-au adus pe lume, adică mamelor și ființelor care ne fac viața mai frumoasă, adică surorilor, iubitelor, soțiilor ș.a.m.d.

Este foarte greu să fii femeie în Moldova. Este greu să educi copiii ca să crească oameni normali, să menții calmul în situațiile tot mai dese de stres, să rabzi înjurăturile bărbatului atunci când vine amețit acasă, să fii privită ca o cioară albă atunci când conduci mașina, să nu fii luată în serios atunci când vrei să pornești o afacere sau să începi o carieră politică. Chiar dacă trăim în secolul XXI, moldovenii încă mai discriminează femeia și cred că locul ei este la bucătărie. Bărbatul moldovean nu ar accepta niciodată o femeie mai deșteaptă decât el, doar în cazuri foarte rare. Bărbatul moldovean ar asculta cu greu un sfat util dat de o femeie. În schimb, ar avea încredere într-o prostie pe care a auzit-o de la un prieten (și el bărbat). Bărbatul moldovean acceptă cu greutate să muncească într-un colectiv condus de o femeie, chiar dacă această femeie dă dovadă de aptitudini profesionale extraordinare. În schimb, bărbatul moldovean își aduce aminte de femeie o dată pe an. Își felicită soția, mama, sora și fiica cu 8 Martie. Le cumpără câte un buchet de flori, după care pleacă să sărbătorească Ziua femeii cu prietenii, la un pahar, după tradiție. La un moment dat, nu înțelegi dacă e vorba de ziua paharului sau Ziua femeii.

Nu i-am înțeles nici pe bărbații deputați care și-au luat liber de 8 Martie. Probabil e mai important pentru ei să-și felicite soțiile sau amantele decât să scoată țara din criza politică și să evite alegerile anticipate. De una îmi pare rău, de faptul că femeia Moldovei este iubită doar o singură dată pe an, și atunci de văzul lumii. De ce să nu iubim femeia în fiecare zi? S-o emancipăm, să-i creăm condiții normale de existență? De ce s-o iubim doar o dată pe an, ca în restul zilelor s-o ignorăm? Poate din cauză că nu am reușit să scoatem încă bolșevismul din sărbătoarea de 8 Martie? Europenii au făcut-o încă din 1977, atunci când Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție ziua de 8 Martie drept Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. Pentru moldovenii medievali, 8 Martie a rămas o sărbătoare socialistă, iar femeia – o simplă muncitoare, fără păreri și opinii. Poate în loc să le dăruim buchete o dată pe an, ar fi mai bine să discutăm cu femeile? Să vedem cu ce probleme se confruntă, ce drepturi le sunt încălcate, cum să facem ca să nu-și mai lase familiile în căutarea unei slujbe decente? Eu cred că astea ar trebui discutate anul împrejur, nu doar de 8 Martie. Pentru că femeia în mentalitatea moldoveanului a rămas tot acea muncitoare din câmpul colhozului, și încă nu a reușit să se transforme într-o ființă egală în drepturi, iubită și respectată. Să le spunem un mare mulțumesc femeilor din jurul nostru. Pentru că ne-au crescut, ne-au educat și ne-au fost alături în momentele grele din viață. Să le iubim fără încetare, anul împrejur. Și să le spunem mulțumesc, pentru că ne acceptă așa cum suntem.