Vă puteţi convinge, examinând Harta administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Ei bine, oficializarea ei a avut loc nu în vremurile sovietice de tristă faimă, ci în anul 2007, printr-o lege a Parlamentului. Specialişti de la Academia de Ştiinţe a Moldovei consideră că numele localităţii trebuie schimbat. „Vă puteţi imagina ca pe lângă o brigadă de tractoare să apară o nouă localitate? Şi atunci îi vor da numele de Brigada de Tractoare?!”, se întreabă doctorul habilitat Anatol Eremia, cunoscut specialist în toponimie. Savantul consideră că denumirea „Fabrica de Zahăr”, dată unei localităţi, este în contradicţie cu legile onomasticii şi, în genere, ale limbii şi normelor lingvistice.

Din istoricul localităţii

În anul 1954, din terenurile ce aparţineau satului Sărata Veche, raionul Făleşti, circa 145 de hectare au fost repartizate pentru construcţia unei fabrici de zahăr. Cu timpul, la fabrică au venit noi şi noi muncitori, din toate colţurile Uniunii Sovietice, şi a fost nevoie ca aceştia să fie asiguraţi cu apartamente. Astfel, au apărut noi blocuri şi cartiere întregi de locuit pentru angajaţii fabricii de zahăr. Iar când aceste cartiere s-au extins, locuitorii de aici au pus problema de a forma o localitate aparte, care să se cheme… „Fabrica de Zahăr”. În anul 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. 90 din 05.04.2007, prin care localitatea a fost denumită Fabrica de Zahăr. Acum aceasta se află în componenţa oraşului Făleşti. Astăzi, la Fabrica de Zahăr locuiesc circa 1.000 de persoane.

„Am văzut acele acte cu ochii mei”

Cercetătorul ştiinţific principal al Institutului de Filologie, doctorul habilitat în filologie Anatol Eremia ne-a povestit că, prin anii 2007-2008, doi locuitori din Făleşti i s-au adresat după ajutor. Aceştia erau indignaţi de faptul că în certificatul de naştere al copiilor lor scria că s-au născut în… Saharnîi Zavod şi l-au întrebat cum ar putea să schimbe aceste certificate. „Am văzut acele acte cu ochii mei. Când a fost aprobată Legea, toţi copiii care se năşteau acolo primeau certificate în care era indicată localitatea Fabrica de Zahăr. I-am sfătuit pe oameni să se adreseze la administraţia oraşului, la cea a raionului şi la Guvern”, ne-a mai spus doctorul habilitat în filologie.

Profesorii sunt mândri de baştina lor

Profesorii de la Gimnaziul rus nr. 3 sunt mândri de localitatea lor şi spun că în trecut aveau condiţii de trai mai bune chiar decât la Făleşti. „Acum în actele noastre este specificat că suntem originari din oraşul Făleşti”, ne-au spus ei.

În localitatea Fabrica de Zahăr există un gimnaziu, o grădiniţă, o biserică, un centru al medicilor de familie, o casă de cultură, multe magazine şi „cea mai bună” sală de sport din raion, după afirmaţia fabricizăhărenilor. „Pe timpurile sovietice, aveam în apropiere o fabrică de zahăr, una de conserve, de tutun, de pâine, de lactate şi chiar de mobilă. Aici erau multe locuri de muncă, dar aceste fabrici s-au închis. Acum a rămas doar fabrica de zahăr, dar şi aceasta lucrează cinci luni pe an”, ne spune directoarea gimnaziului Liuba Vazniuc. De la 1 septembrie curent, gimnaziul a devenit unul cu predare în limba rusă: 87 de elevi învaţă în acest gimnaziu.

În conflict cu vecinii din Sărata Veche

Cum spuneam mai sus, în 1954, fabrica de zahăr a fost construită pe terenurile satului Sărata Veche. În 2007, când ea a devenit deja localitate cu toate actele în regulă, locuitorii de aici au uitat că se află pe pământurile altui sat. Maria Galit, primarul din Sărata Veche, spune că a atacat Hotărârea prin care terenurile au fost transmise oraşului Făleşti la Curtea Supremă de Justiţie, dar aşa şi nu a reuşit să obţină câştig de cauză. Consiliul local al Primăriei Sărata Veche a refuzat să transmită terenurile, dar nu s-a ţinut cont de părerea acestuia. Locuitorii satului sunt şi astăzi de părerea că au fost desproprietăriţi fără voia lor.

În contradicţie cu legile onomasticii

Dincolo de aceste litigii, de ordin funciar, pare nefirească însăşi denumirea localităţii. Anatol Eremia spune că, de obicei, în cazul în care se acordă o denumire sau alta unui sat sau oraş, este solicitat şi avizul specialiştilor în toponime. Dar de data aceasta Parlamentul nu le-a cerut opinia. Savantul crede că numele localităţii trebuie schimbat. „Imediat după ce a fost aprobată legea respectivă, am vorbit cu un deputat din Parlament. Alesul poporului a menţionat că va discuta problema. Dar nu s-a schimbat nimic. Putea fi dată altă denumire”, a spus doctorul în filologie, menţionând exemplul oraşului Cantemir. „Orăşelul s-a format pe baza unei fabrici de conserve lângă satul Cania. L-am numit Cantemir de la Plasa Cantemir, din care făceau parte 61 de localităţi în anul 1930. Şi în acest caz puteau să găsească o altă denumire. Vă imaginaţi ca pe lângă o brigadă de tractoare să apară o localitate? Şi atunci îi vor da numele de Brigada de Tractoare?! E contrar legilor onomasticii şi, în genere, ale limbii şi normelor lingvistice”, a afirmat Anatol Eremia.

Cei din Fabrica de Zahăr nu sunt deranjaţi…

Am întrebat câţiva locuitori ai localităţii Fabrica de Zahăr ce cred despre denumirea localităţii lor. Aceştia, unanim, ne-au spus că… s-au obişnuit şi nu-i deranjează.

Ce-i drept, dacă ar dori să schimbe denumirea, procedura ar fi una complicată. Potrivit lui Anatol Eremia, sătenii ar trebui să ia hotărârea la o adunare generală, apoi această hotărâre să fie adoptată de Consiliul local, apoi de cel raional, apoi de Guvern şi apoi de Parlament… Se pare că mult mai simplu a fost în 2007…