Am putea invoca mai multe motive pentru a explica acest gol, pornind de la vidul informativ, deficitul de carte şi până la lipsa creaţiei scriitorului în majoritatea manualelor.
Scriitorul nu prea a avut parte de interpretări, sinteze şi aprecieri pe potriva talentului şi aceste lacune au periclitat serios receptarea lui. Cunoaşterea lui Paul Goma este un imperativ al zilei, care trebuie realizat la modul serios şi plenar, deoarece scriitorul este şansa noastră de a intra în contact şi în rezonanţă cu literatura (post)modernă europeană.
Paul Goma este o personalitate cunoscută în Occident atât ca om politic, cât şi ca scriitor. Din momentul în care postul de radio „Europa Liberă” îi difuzează scrisoarea de aderare la Charta 77, Paul Goma devine unicul disident român anticomunist omologat la nivel mondial. La apariţia romanului Ostinato (1971), care, după ce a fost respins de cenzură în România pe motiv că depunea mărturii despre închisorile comuniste, a fost editat concomitent în Germania şi Franţa, autorul a fost numit un „Soljeniţîn român”.
Scriitorul s-a opus deschis sistemului comunist, trecând prin închisorile comuniste de la Jilava şi Gherla. În ciuda nenumăratelor arestări, bătăi, intimidări, restricţii, discreditări publice, hărţuiri ale Securităţii, el a rezistat, scriind mai mult de 40 de cărţi, prin care s-a manifestat ca un scriitor incomod pentru oficialităţile comuniste şi postcomuniste. De aceea, aproape toate cărţile sale au apărut mai întâi în străinătate, fiind traduse în limbi de mare circulaţie (franceză, germană, neerlandeză, suedeză, engleză, italiană), în timp ce acasă a fost supus cenzurii, interzis, acuzat de lipsă de talent, cele mai multe cărţi ale sale fiind editate în română cu mare întârziere, abia după decembrie 1989.
Scriitorul de la Mana este o personalitate modelatoare. Demnitatea prin care a înfruntat dictatura face din el o credibilă instanţă de conştiinţă şi de morală. Ideile lui călăuzitoare au fost neuitarea şi exprimarea răspicată a adevărului. „Viaţa mea este memorie”, spune Paul Goma, sfătuindu-ne să nu pregătim, prin iertare-uitare repetată, terenul pentru un viitor amnezic. Memoriile, scrisorile, jurnalele, articolele de presă şi studiile sale istorice sunt unice în sine prin adevărul spus tranşant, fără cedări. Literatura lui Paul Goma operează cu o pluralitate de planuri şi este expresia unei conştiinţe tumultuoase. În plan social, el devine patriarhul disidenţei româneşti, iar în cel literar se afirmă în formule ale unor maxime energii narative şi într-un limbaj polifonic prin care adevărul nu cunoaşte oprelişti. Talentul de povestitor, dar şi curajul comunicării cu realitatea crudă a perioadei totalitariste îl face important pentru supravieţuirea literaturii de expresie românească din ultima jumătate de secol.
Traiectul de viaţă al lui Paul Goma ilustrează tragicul destin al Basarabiei, aflate mereu „sub vremi”. Scriitorul abordează consecvent subiectul basarabean, spunând cu voce tare nedreptăţile istorice de care au avut parte oamenii de pe acest pământ. Mai mult, el este creatorul tipului de personaj-basarabean răzvrătit, diferit de personajele resemnate, contemplative, senine, păşuniste ale literaturii române din stânga Prutului. Faptul că această personalitate s-a născut în Basarabia este, incontestabil, un motiv de mândrie pentru noi, dar şi de responsabilitate.
* fragment dintr-o carte în curs de apariţie la Editura „Arc”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
