Nevoia de parlamentari unionişti

Autor colaj foto: Silvian-Emanuel Man

Este un final de mandat excelent, din punctul de vedere al apărării idealurilor generaţiei Independenţei de la Chişinău, al valorilor naţionale şi al demnităţii, pentru Alexandru Tănase. Totodată, este o victorie pentru deputaţii Partidului Liberal (Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega, Corina Fusu) care au depus cererea. Ar mai fi fost acest lucru posibil fără aceşti oameni în Parlament?

De multe ori, am criticat Partidul Liberal. Dar, să nu uităm şi să îi felicităm, când e cazul. Iar acuma este un asemenea moment, mai ales că tabere flămânde de voturi uninominale s-au pus pe scoaterea lor de la guvernare şi eliminarea lor din scena politică. Cu asta sau fără asta, e greu de crezut că vor mai reuşi să pătrundă în viitorul Parlament: Barometrul Opiniei Publice de săptămâna trecută a anunţat că voturile s-ar duce către socialişti (33.6%), Partidul Maiei Sandu (24.8%), DA (4.6%), Partidul Democrat (3.7%), Partidul Comuniştilor (3.3%) şi Partidul lui Usatîi (3.2%), într-un vot pe liste de partid, ca în prezent. Aşadar, în acest moment, situaţia e sumbră în ceea ce ţine de reprezentarea ideii unioniste în viitorul Parlament, idee care, totuşi, creşte în opţiunile populaţiei. Acest Barometru al Opiniei Publice şi-a revenit faţă de mistificările anterioare şi a mărit procentul aferent al opţiunii unioniste, cotată, chipurile, la 22% din populaţie. Încă nu se dau cifrele reale, care încep cu 30%, dar tendinţa pe care o observăm cu toţi în societate este confirmată, încă o dată.

La fel ca în cazul atacurilor împotriva liberalilor, Guvernul nu i-a prelungit lui Alexandru Tănase mandatul de judecător la Curtea Constituţională, punând în locul lui un fost demnitar comunist. În scurt timp, şi Dodon va trimite un reprezentant la Curtea Constituţională, iar această instituţie va înceta să reprezinte un bastion al identităţii noastre naţionale.

Să nu-l lăsăm pe Dodon, în tandem cu Plahotniuc, să acapareze în 2018 toată puterea politică. Este nevoie de reprezentare la nivel decizional a unioniştilor, altfel de la sintagma de două state româneşti vom ajunge să avem primul stat antiromânesc din lume: Republica Moldova. Dar cel mai mult, e nevoie de o majoritate de parlamentari care ar vota unirea în Parlamentul de la Chişinău.

Poza aleasă pentru ilustrarea articolului este cât se poate de relevantă. Anul trecut, ministrul apărării de atunci, Anatol Şalaru, reuşise să facă din Piaţa Marii Adunări Naţionale un loc care respira aer occidental. Anul acesta, în Donduras-ul lui Alexandru Vakulovski, s-au înghesuit care să sărbătorească mai tare Ziua "Pobedei": socialiştii sau democraţii. Aceştia sunt învingătorii. Pierzătorii sunt doar unii: cetăţenii Republicii Moldova.