,,Lupta împotriva corupţiei din România arată astfel: o creştere cu 50% a inculpărilor în ultimii cinci ani, o rată a condamnării de 92% şi o represiune nemiloasă, aparent fără rival în altă parte a Europei", susține articolul publicat de către New Europe, intitulat „Corupția din lupta anticorupție a României”.
Puse sub presiune de către instituţiile europene, disperate să obțină o poveste de succes din extinderea cu probleme a anului 2007, Direcția Națională Anticorupție a fost acoperită cu laude în ultimii ani. „Dar, dincolo de bula Bruxelles-ului, am dat peste o poveste foarte diferită – una de intimidare și de constrângere, și a unei aparente ciocniri cu Serviciul Român de informaţii (SRI) – o tragedie de corupţie în centrul luptei împotriva corupţiei", scrie publicația.
DNA este condus de procurorul-şef Laura Kövesi, căreia deseori i se atribuie laurii pentru intensificarea luptei împotriva corupţiei din România. De la preluarea acestui post în 2012, DNA a obținut mai multe arestări, mai multe sechestre pe bunuri și mai multe condamnări decât oricare dintre agenţiile sale similare din întreaga UE. „Cu toate acestea, sub mandatul lui Kovesi, au apărut și preocupări semnificative în legătură cu metodele de lucru ale DNA. Au existat acuzaţii ample, prea multe pentru a fi minimalizate, privind încălcarea unor principii și drepturi ale omului fundamentale la nivelul UE în cursa obsedantă pentru obținerea unor sentințe de condamnare şi, chiar mai grav, privind faptul că în investigaţiile DNA au loc, în mod obişnuit, abuzuri de putere şi condamnări motivate politic", menționează New Europe.
Ancheta în curs de desfășurare a unei comisii parlamentare cu privire la practicile SRI și implicarea sa în investigațiile DNA oferă șansa de a pune în lumină această relație îngrijorătoare. Secretarul General al SRI, Dumitru Dumbrava, se confruntă cu o cerere de a demisiona, amintește publicația, pe fondul acuzațiilor că a încercat să influențeze judecătorii care prezidează cazurile DNA.
Surse românești au menționat că el a încercat să contacteze și să influențeze persoane din zona judiciară, prin intermediul Facebook, subliniind preocupările în creștere legate de relația din ce în ce mai compromisă dintre serviciul de informații și DNA. O astfel de relație are ecouri deranjante care vin dintr-un capitol întunecat al istoriei românești.
Publicația europeană oferă ca exemplu cazul lui Dan Adamescu – om de afaceri și acționar al ziarului „România liberă”. Despre acesta, New Europe relatează că, în martie 2014, la două săptămâni după ce premierul Victor Ponta anunțase la un post TV că Dan Adamescu va fi acuzat de corupţie, el a fost arestat, i s-au pus cătușe și a fost dus în fața unui judecător care i-a refuzat cererea de a fi eliberat pe cauțiune.
„Pagini întregi din rechizitoriul său au fost scurse în presă şi publicate. Dan Adamescu a fost efectiv condamnat din prima zi a procesului său și în mai a primit patru ani şi patru luni de închisoare pentru corupţie. Ulterior, i s-a refuzat în mod repetat eliberarea condiționată, pentru un motiv kafkian, acela că el «continuă să nege acuzațiile care i se aduc». Fiul său, Alexander, un cetăţean german, a contestat procesul nedrept. În iunie 2016, și Alexander a fost arestat la Londra pe baza unui mandat european de arestare , emis de guvernul român care îl acuză de complicitate cu tatăl său. Momentul arestării a fost cu atât mai remarcabil cu cât pentru a avut loc în timp ce Alexander trebuia să participe la o dezbatere a Frontline Club pe tema abuzurilor din mandatul european de arestare.
Acuzațiile ar fi ridicolă dacă nu ar fi apărut prejudiciul iremediabil care a fost făcut lui Alexandru și familiei sale. În noiembrie 2016, o instanță locală a negat cererea tatălui său de eliberare condiționată pentru motive de sănătate. La 24 ianuarie 2017, Dan Adamescu a murit de septicemie în custodie, după ce a intrat în comă indusă din decembrie 2016”, notează New Europe.
Jurnaliștii aduc în discuție una dintre întrebările pe care le ridică modul cum este pus în aplicare mandatul european de arestare, care trage o serie de alte țări europene pentru a facilita afacerile tulburi făcute de autorităților române, în special în Marea Britanie. Acest instrument legislativ este construit pe ideea că instanțele din București respectă standarde similare de justiție ca la Paris sau Londra.
„În practică, cazurile pe care le-am examinat sugerează că acest lucru este deocamdată doar un deziderat. (…) Importanța luptei împotriva corupției în România nu poate fi subestimată. Ceea ce arată ancheta noastră este că cei care conduc această luptă ar trebui să fie la fel de atent examinați ca cei pe care îi urmăresc. Cu toate acestea, acoperirea largă a puterii și influenței DNA-ului înseamnă că îndoielile și critica vor veni rar din interiorul țării. În schimb, datoria de a critica sistemul anti-corupție al României se bazează în mare măsură pe Uniunea Europeană”, este concluzia New Europe.
Sursa: Romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
