Cu toate acestea, experții prezenți la Clubul de Presă: „Casa de copii nu e acasă. Instituționalizarea copiilor trebuie stopată!”organizat pe 25 august la Bălți de către APSCF, spun că pentru a preveni instituționalizarea copiilor de vârstă fragedă, dar și pentru a sprijini familiile social-vulnerabile din mun. Bălți, trebuie de creat servicii sociale alternative. Situație care diferă cu mult față de unele regiuni ale țării.
Procesul de dezisntituționalizare este susținut de APL mun. Bălți
Procesul de dezinstituționalizare este susținut de Administrația Publică Locală din mun. Bălți, susține șefa Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei (DASPF) din Bălți, Veronica Munteanu. Astfel, potrivit datelor statistice prezentate de Veronica Munteanu în cadrul Clubului de Presă, în centrul de plasament pentru copii „Evrica” în 2014 erau plasați nouă copii din mun. Bălți, iar în anul curent au rămas doar trei.
Totodată, în casa pentru copiii surzi din opt copii în 2014 au rămas doar doi în 2015. În școala internat pentru copii văzători au rămas din 20 în 2014, doar 10 în 2015, iar în Centrul de Plasament „Drumuri spre casă” din 24 de copii plasați în 2014 au rămas doar 18 în 2015.
„Direcția Asistență Socială și Protecția Copilului din mun. Bălți susține reforma dezinstituționalizării și ne obligăm să acționăm prompt în toate acțiunile care urmează să demareze în interesul superior al copilului. Nimic nu poate înlocui mediul familial. Totuși, situația, ce ține de crearea serviciilor alternative, e alta, deoarece întâlnim anumite probleme la finanțare. Cu toate acestea, nu putem spune că procesul de dezinstituționalizare nu a început. Suntem deschiși spre o colaboare cu ONG-urile și sperăm să avem multe proiecte împreună”, a afirmat șefa DASPF.
O creșă, pentru familiile social – vulnerabile
În contextul reformării sistemului de protecţie a copilului din Republica Moldova şi alinierii acestuia la standardele şi angajamentele europene şi internaţionale, ONG-urile susţin politicile guvernamentale şi oferă asistenţă tehnică autorităţilor pentru a spori reforma.
În acest context, CCF Moldova, în baza unui acord de colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Primăria mun. Bălţi, a implementat reorganizarea Centrului de Plasament Temporar şi Reabilitare pentru Copii din localitate prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de zi, care să răspundă nevoilor pe care le au familiile cu copii din teritoriu.
Acest serviciu este un suport pentru mamele cu bebeluşi care nu au nicio susţinere familială, mame care au crescut în instituţii rezidenţiale, mame fără niciun venit sau fără spaţiu locativ, care trebuie să se întoarcă mai devreme la serviciu pentru a se putea întreţine, mame cu copii cu nevoi speciale, mame care pleacă din Centrul Maternal şi încearcă să-şi aranjeze viaţa.
„A fost creat un serviciu de zi pentru copii de vârstă până la 3 ani (creșă socială) cu scopul de a preveni instituționalizarea copiilor din mun. Bălți. Capacitatea centrului e de 12 locuri, la moment – completă. Cu toate acestea, în mun. Bălți nu există nici o Casă de tip familie sau vreun asistent parental profesionist. Considerăm că e nevoie să fie respectate prevederile legale ce ţin de formele de protecţie de către specialişti care ar identifica, mai întâi, forme de protecţie de tip familial (familia extinsă, APP/CCTF), fără a recurge din start la plasament rezidențial”, a opinat managerul de proiect din cadul ONG-ului CCF Moldova, Ana Tomulescu.
Serviciile alternative, un pilon principal în stoparea instituționalizării
Șeful Centrul de Plasament de vârstă fragedă din mun. Bălți, Valeriu Slobodean afirmă că: „Perspectiva instituțiilor rezidențiale a fost și rămâne a fi organizarea servicilor alternative. Aceste servicii sunt binevite, deoarece copilul beneficiază de dragostea mamei. Copiii de vârstă fragedă sunt afectați cel mai tare, dacă le lipsește contactul cu părinții. Se formează o ruptură emoțională între copil-părinte. Procesul de dezinstituționalizare trebuie să înceapă de la lucrul cu familia, autoritățile tutelare. De acolo încep toate. Este bună politica statului că se dorește stoparea instituționalizării copiilor”.
Evenimentul și-a propus să aducă în vizorul presei situația reală a copiilor instituționalizați, efectele instituționalizării și importanța legăturilor familiale calitative și de durată asupra dezvoltării armonioase a personalității fiecărui copil.
„Ca și societate civilă ne bucurăm că la acest Club de Presă am văzut o deschidere din partea autorităților locale cu privire la procesul de dezinsituționalizare a copiilor, findcă e mai greu să mergi într-o instituție rezidențială și să vorbești de reorganizarea internatelor, și să nu întâmpini rezistență din partea echipei de lucru din această instituție. În cadrul evenimentului s-a punctat foarte bine că trebuie de lucrat în primul rând cu familia, cu APL-urile de la locul de trai. Chiar dacă un copil ajunge în internat, atât autoritățile, cât și instituția rezidențială, nu trebuie să uite că acest copil este plasat temporar. Plasamentul copilului în internat nu trebuie să se transforme într-unul fără sfârșit. APL-urile trebuie să facă tot posibiliul ca acest copil să se întoarcă în familie”, a punctat președinta APSCF, Stela Vasluian.
Potrivit datelor oficiale, actualmente, în internatele din țară cresc 3,800 de copii.
Acest eveniment este organizate în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților ONG-urilor membre pentru dezvoltarea unui sistem solid de protecție a copiilor din Republica Moldova”, finanțat de OAK Foundation și coordonat de UNICEF Moldova.
Polina Cupcea
