O afacere magică: torturi și ghirlande

– Când a venit acel moment când ai înțeles că vrei să fii pe cont propriu?
– Am fost cândva angajată și eu, cum sunt multe persoane din jurul meu. Am făcut o facultate de economie, un master în logistică și am lucrat într-o companie de audit. Dar mereu mi-am dorit să am o afacere proprie, să nu depind de nimeni, să nu fiu legată de un orar stabil. Sunt o fire creativă, iar munca la companie mi s-a părut monotonă. Nu m-am regăsit acolo, mă plictiseam. De aceea am început să prepar torturi acasă pentru prietenii mei care sărbătoreau o zi de naștere sau alt eveniment important din viața lor. Ulterior au început să vină și comenzi din partea persoanelor care nu erau în lista mea de prieteni, dar cărora le-au plăcut deserturile mele. Așa a început mica mea afacere. După ce am participat și la câteva festivaluri, lumea a ajuns să mă cunoască mai bine.

– Unde ai învățat să prepari deserturi?
– Din păcate, la noi în Moldova e un deficit de cursuri bune în domeniul patiseriei şi cofetăriei. Acestea sunt de modă veche, iar cele din străinătate, din Europa, Rusia sau Ucraina sunt costisitoare. Bine că există Youtube şi Internet unde poți găsi practic orice. Am învățat singură, am încercat o rețetă, a doua, a treia, până mi-a reușit ceva. Totuși aș vrea foarte mult să mai fac nişte cursuri şi probabil voi merge în România cu acest scop.

Una din creațiile dulci a Loredanei Brăileanu

– Ce obstacole a trebuit să depășești ca afacerea ta să pornească?
– A trebuit să obișnuiesc prietenii mei și alte persoane cu un produs bun la un preț pe măsură. Oamenii plătesc de obicei pentru un tort din magazin 100-150 de lei. Marii producători, care fac torturi pe bandă rulantă folosesc semifabricate, premixuri, frișcă vegetală. Eu, la fel ca și alți patisieri mici, folosesc doar fructe, frișcă și ingrediente naturale, care costă mult, de aceea și prețul torturilor mele este mai mare. În general, acum prinde contur o tendință: de sărbători, lumea renunță la multă mâncare și se axează pe produse mai selecte, de calitate, și încearcă să uimească invitații cu un desert original.
Alt obstacol pe care trebuie să-l depășesc este obținerea certificatului de calitate. Am nevoie de acest document ca să pot colabora cu restaurantele și alte localuri. Ca să obțin certificat de calitate, trebuie să creez un SRL sau o întreprindere individuală, adică să am un spațiu amenajat, să adun fel de fel de alte documente. Sunt încă în proces de pregătire. Deocamdată lucrez acasă și primesc comenzi individuale.

– Totuși, în domeniul patiseriei concurența e mare. Cum reușești să te impui?
– Într-adevăr, în ultimii doi ani a început să se dezvolte piaţa de produse de patiserie calitative şi bune. Unii se ţin pe piaţă, alţii renunţă. Deocamdată, nu simt presiunea concurenţei. Sunt câţiva patisieri care prepară torturi destul de calitative. Sunt concurenţi, dar sunt şi zile de naştere, nunţi şi ceremonii la fel de multe, este loc pentru oricine. Important este să menţii calitatea înaltă, să creezi o imagine bună și să oferi un preț potrivit.

– Ai regretat vreodată că ai renunțat la un job stabil?
– Mie îmi place ce fac. Se întâmplă să stau la bucătărie și după miezul nopții. Nu simt oboseală. Dacă aș lucra la un job şi aş fi nevoită să stau până la trei noaptea, probabil că aş fi foarte nervoasă, indispusă, şi nu aş avea chef să lucrez. În general, am început afacerea din plăcere, nu din necesitate urgentă de bani, şi cred că asta e foarte important. Decorarea unui tort mă poate absorbi totalmente. Îmi pun imaginaţia în valoare şi mă strădui ca fiecare produs să fie unic. Cea mai mare satisfacție o am când îmi scriu clienţii și spun că le-a plăcut desertul preparat de mine, rămân mulțumiți și mai fac o comandă.

Ghirlandele marca LUMO creează o atmosferă specială (foto: faceb)

– Recent, ai participat la Concursul Național de Business Planuri pentru Tineri, dar cu o altă idee de afacere, producerea corpurilor de iluminat. Cum de ai ajuns de la torturi la becuri?
– Ideea cu LUMO a apărut când eu şi prietenul meu stăteam într-un local, şi ne uitam la o lustră. Era destul de simplă și ne-am gândit de ce să nu încercăm și noi să producem așa ceva, mai ales că la noi toate corpurile de iluminat sunt de import, foarte multe fiind chiar de calitate proastă. Suntem încă la etapa de dezvoltare. E o afacere care nu necesită, la prima etapă, foarte multe investiții. Trebuie doar să apelăm la serviciile unui meșter profesionist care ar da viață ideilor noastre. Noi deja ne-am lansat cu ghirlandele, urmează să ne lansăm cu oglinzile de make-up, şi cu corpurile de iluminare confecționate manual. Dacă cineva își dorește să creeze o atmosferă specială la o nuntă sau alt eveniment special, noi putem să dăm în chirie sau să vindem ghirlandele noastre originale. Noi le livrăm, le instalăm și le scoatem. Clienții nu au decât să se bucure de lumina lor magică pe care o produc.

– Cum reușiți să ajungeți la potențialii clienți?
– Nu am apelat la serviciile unei agenții, noi am făcut totul: și logoul, și conceptul. Ne promovăm pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram). Am colaborat și cu o revistă culinară, și am făcut o ședință foto cu ghirlandele noastre în scop de publicitate. De asemenea, am amenajat gratuit o nuntă cu corpuri de iluminat, doar ca lumea să vadă ce putem face. Deocamdată, nu putem vorbi de profit, încercăm doar să ne dezvoltăm și să fim mai buni.

– În sfârșit, ce contează mai mult când pornește o afacere? Experiența sau îndrăzneala?
– Desigur îndrăzneala și curajul. Orice afacere vine cu propriile provocări, iar experiența obținută la un job sau altă afacere nu poate să-ți dea o siguranță totală. Dar pe lângă asta, trebuie să-ți placă într-adevăr munca pe care o faci.

Articol elaborat în cadrul proiectului „Sensibilizarea opiniei publice privind echilibrul de gen în spațiul politic și de afaceri”, implementat de IDIS „Viitorul”, cu suportul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR)".