O campanie mediatică în exclusivitate: E Timpul Tinerilor la ei Acasă

Sinceri şi deschişi, cei patru tineri au povestit despre străzile pavate cu aur la care au visat, colacii în coadă pe care aşa şi nu i-au văzut şi munca enormă pe care au depus-o ca să le reuşească toate pe care le au acum. Diana Crudu, Victoria Branişte, Ştefan Sandic şi Adrian Duca sunt patru dintre cei care au apărut pe paginile ziarului nostru în cadrul Campaniei „E timpul tinerilor la ei acasă”, lansată de TIMPUL. Ei au acceptat să vină la întâlnirea colectivului redacţiei cu tineretul studios tocmai în ziua lansării acestei campanii şi s-au arătat deschişi să le dezvăluie studenţilor o parte din experienţele pe care le-au trăit până să-şi iniţieze afacerea.

Momentul lansării proiectului „E timpul tinerilor la ei acasă” 
Foto: Dumitru Liviu-Ştefan

Agricultura – un business care-ţi permite să îţi cumperi „jeep” şi casă

„Piesa mea preferată de teatru începe aşa: „Am auzit că în America străzile sunt pavate cu aur”, a menţionat în discursul său Diana Crudu, tânăra care, după 13 ani de studii în România, a renunţat la tot şi s-a întors acasă ca, mai apoi, să investească în agricultură şi să facă din aceasta o afacere prosperă. „În 2000, având doar 18 ani, m-au sfătuit părinţii care munceau în Italia ca din banii câştigaţi să nu investim în termopane, să nu dăm jos ardezia şi să punem ţiglă metalică, să nu refacem gardul, dar să cumpărăm teren. Nu toţi pot să construiască blocuri şi să vândă apartamente. Trebuie să facă cineva şi agricultură”, povesteşte ea. Astfel că Diana şi-a construit o fermă de bovine, iar acum dispune şi de o secţie de prelucrare a unei întregi game de produse lactate. La început a speriat-o nu faptul că va trebui să muncească, ci că va trebui „să lupte cu întreg sistemul birocratic”. Nu este uşor, dar nici imposibil să te îmbogăţeşti din agricultură, spune fermiera care precizează: „Nu muncesc opt ore, ci 16 ore pe zi, dar vă pot spune că din agricultură poţi să-ţi cumperi şi „jeep”, şi casă. Aş minţi dacă aş zice că pot să mulg vaca, nu ştiu, dar eu ştiu cum să fac bani din agricultură. Şi încă ceva: atunci când o să vreţi să plecaţi de aici, să luaţi în considerare şi opţiunea de a reveni, pentru că, chiar dacă Republica Moldova este un proiect ratat – nu avem identitate, nu avem graniţă, nu ştim ce limbă vorbim – dincolo de toate, haideţi să facem Moldova un stat performant şi atractiv pentru Uniunea Europeană”, a fost îndemnul Dianei.

Tinerii au ascultat atent poveştile de succes
Foto: Constantin Grigoriţă

Trebuie să fii îndrăzneţ şi să îţi cunoşti drepturile

Cei patru tineri şi-au pus pe picioare afacerile cu suportul obţinut din partea statului în cadrul a diverse proiecte. Ei s-au arătat mulţumiţi că actualmente se acordă o mai mare atenţie tinerilor cu iniţiativă, iar Ştefan a subliniat că „pentru noi astăzi e mai uşor să demarezi o afacere decât le era cândva părinţilor noştri. Mă bucur că statul face mişcări bune care, sperăm, vor avea continuitate. Totuşi, statul nu ar trebui să „glumească” cu tinerii, că ei repede pleacă, dacă nu le convine ceva”.
Ştefan a abordat problema gajului care este indispensabil dacă vrei să obţii un credit şi chiar a sugerat autorităţilor să creeze mai multe facilităţi pentru tinerii antreprenori, în special pentru cei din mediul rural. „Îmi pare rău că nu sunt proiecte care să îi sprijine pe tinerii de la ţară, cei cu idei bune. Cred că dintr-o sută de idei, măcar două-trei ar putea să fie dezvoltate, dar fără a le pune multe condiţii acestor tineri care, în afară de idei şi voinţă de a munci, nu au nimic”, a propus Ştefan. El le-a mai povestit studenţilor care sunt obstacolele birocratice şi le-a recomandat să fie mai tupeişti: „De multe ori, când mergeam la vreo instituţie, eu ştiam că, în conformitate cu legea, trebuia să mi se dea ceea ce cer, ştiam în cât timp trebuie să primesc un act, chiar dacă cei care urmau să-şi facă meseria încercau diferite tertipuri pentru a tergiversa lucrurile. Ca să obţii ceea ce vrei, trebuie să fii îndrăzneţ şi să îţi cunoşti drepturile”.

De aceeaşi părere este şi apicultoarea Victoria Branişte, care le-a spus colegilor de la ASEM prezenţi în sală că ea nu s-a lăsat bătută şi că, chiar dacă de multe ori s-a întors plângând acasă, a continuat să lupte. Iar Adrian Duca le-a sugerat tinerilor să analizeze piaţa, să găsească o branşă unde ar putea investi şi să rămână în ţară, pentru că „acolo, în străinătate, nu vă aşteaptă nimeni cu colaci în coadă, ba sunt aceleaşi oportunităţi ca şi la noi. Mă bucur că TIMPUL a iniţiat această acţiune de promovare a tinerilor care şi-au iniţiat afaceri fiindcă, într-adevăr, în Moldova există posibilităţi în acest sens”, a remarcat tânărul.

În căutarea secretului pentru o afacere prosperă

Studenţii au ascultat cu mare atenţie poveştile invitaţilor noştri şi chiar au vrut să ştie mai multe despre modul în care îşi gestionează fiecare afacerea, au fost curioşi să afle ce obiective şi-au propus să realizeze, ce dificultăţi le-au apărut în cale şi cum le-au depăşit. Entuziasm şi speranţă am citit în ochii tinerilor care stăteau în sală, mult mai cuminţi decât la ore, şi care, cu siguranţă, visau la ziua în care să poată şi ei povesti cuiva despre afacerea lor.
Cel care a spart gheaţa şi a adresat prima întrebare a fost un tânăr care, la fel ca şi ceilalţi, mai întâi i-a felicitat pe tinerii antreprenori, apoi i-a întrebat cum îşi selectează personalul şi dacă nu au anumite dificultăţi în recrutarea angajaţilor.

Ţinând cont de faptul că marea majoritate a persoanelor apte de muncă sunt concentrate în centrele raionale sau au plecat peste hotare, Victoria spune că s-a confruntat cu mari probleme la capitolul acesta şi că, la început, muncea doar ea cu tatăl ei, deoarece nu aveau pe cine angaja. Acum are opt lucrători pe care îi plăteşte cu ora: „cât munceşte, atât primeşte”. Şi Adrian a avut aceeaşi problemă – ca să poată demara afacerea în medicină, el a fost nevoit să recruteze personalul calificat de la Chişinău.

Sorina Ştefârţă, redactor-şef coordonator la ziarul TIMPUL, alături de tinerii antreprenori Diana Crudu, Victoria Branişte şi Ştefan Sandic
Foto: Dumitru Liviu-Ştefan

Porcul sub ochii stăpânului creşte

Ştefan a muncit o bună perioadă în Marea Britanie şi, făcând o comparaţie cu realitatea de acasă, a remarcat: „Acolo comportamentul este diferit decât aici, pentru că acolo, indiferent de funcţie sau de cât de gras e contul în bancă, toţi sunt trataţi ca egali. Este corect ca angajaţii să aibă aceleaşi condiţii de muncă ca şi ale mele, indiferent de gradul lor de inteligenţă. Iar dacă angajatorul se comportă urât cu voi, mai bine renunţaţi. Sunt atâtea oportunităţi, minte să fie!”. În acelaşi context, Diana a amintit o replică a lui Gigi Becali: „Porcul în ochii stăpânului creşte” şi a continuat: „dacă vrei să ai performanţe, trebuie s-o faci alături de angajaţii tăi. Nu te uiţi că ai două facultăţi, sufleci mânicile şi speli pe jos, munceşti, îi arăţi cum şi îi spui: aşa se face”.

Moldova – ţara umblatului pe drumuri

Studenţii s-au arătat interesaţi cum de au reuşit tinerii în afaceri, în timp ce toată lumea se plânge că nu pot obţine nimic fără pile, relaţii sau mită.
„Cât este de lungă calea până obţii actele pentru firmă?”, a întrebat o studentă.
Victoria a răspuns că nu i-a fost greu să îşi înregistreze firma, dar că mult mai dificil i-a fost să acceseze un credit la bancă. „În general, dacă eşti insistent, ştii ce vrei şi mai baţi pe la uşi ca să ceri concret ceea ce îţi trebuie – reuşeşti”, afirmă tânăra. Ştefan însă a ţinut să atenţioneze publicul că, pentru a obţine actele necesare, vor fi nevoiţi să bată multe drumuri. „La noi există multe probleme din cauză că instituţiile nu colaborează între ele. Trebuie să faci o grămadă de drumuri care nu ar fi necesare dacă ar exista o bază de date comună sau, cel puţin, un transfer de date. Există fax, e-mail şi s-ar putea de simplificat anumite proceduri”, consideră Ştefan.

Foto: Constantin Grigoriţă

Şi cum rămâne cu viaţa personală?

E posibil să îţi faci o afacere şi să ai şi o viaţă personală? i-a întrebat direct pe cei patru o altă studentă. Victoria a menţionat că s-a căsătorit încă pe când era studentă. Adrian are deja şi un copil, o fetiţă, iar Ştefan a subliniat mândru că în două luni va apărea pe lume primul moştenitor al familiei Sandic. Diana nu este căsătorită şi spune că nu a avut timp pentru aceasta. „Dacă munceşti toată ziua şi abia pe la zece seara intri în casă obosită, nu mai ai chef de întâlniri. Dar ştiţi cum se zice: bunicul meu a fost agricultor, ca tata să fie inginer şi eu să fac arte frumoase la Paris. Aşa că eu trebuie să fiu generaţia de sacrificiu pentru ca şi copiii mei să facă ceea ce vor dori. Eu am vrut să fac teatru, dar părinţii nu m-au lăsat, de aceea sper să ajung la aşa un nivel ca, dacă copilul meu o să vrea să facă teatru – să îşi permită luxul acesta”, a specificat Diana.

Studiile şi afacerile

Studenţii din sală au întrebat cât sunt de utile studiile în procesul de deschidere şi gestionare a unei afaceri.
Ştefan este de părerea că nu atât studiile contează, cât ideile pe care le ai. Cu toate acestea el, după absolvirea Universităţii Agrare şi un an de studii în Marea Britanie, face acum doctorantură, pentru că are un proiect mai vast care implică şi cercetări în domeniu, subliniind că, „din păcate, la noi mulţi fac unele lucruri „dictate de modă” şi nu din necesitate”.
Ceilalţi colegi însă au menţionat categoric că studiile, cunoştinţele profunde în domeniul afacerilor contează foarte mult.

Rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, a apreciat iniţiativa ziarului TIMPUL
Foto: Dumitru Liviu-Ştefan

Un sfat de la rectorul ASEM

Spre finalul discuţiei, gazda întâlnirii, rectorul ASEM Grigore Belostecinic a ţinut să remarce rolul important al spiritului de iniţiativă al tinerilor în dezvoltarea mediului de afaceri şi a economiei statului. „Moldova merită o viaţă mai bună, o economie mai dezvoltată, care să poată oferi salarii bune, produse de calitate, condiţii optime de muncă. Dorim integrare europeană şi voi sunteţi cei care veţi beneficia de toate oportunităţile acestea, iar eu vă îndemn să rămâneţi acasă, sau, plecaţi peste hotare dacă doriţi, acumulaţi experienţă, dar reveniţi acasă şi deschideţi-vă afaceri aici”, i-a îndemnat pe discipolii săi rectorul ASEM.
Grigore Belostecinic a apreciat iniţiativa TIMPULUI de a promova tinerii, subliniind că este un suport mediatic important şi necesar pentru aceştia.

Sperăm că întâlnirea redacţiei noastre cu studenţii de la ASEM şi cu cei despre care scrie TIMPUL va rămâne în memoria participanţilor la ea, a celor care îşi doresc să demareze o afacere şi au văzut exemple concrete ale tinerilor care chiar au reuşit să aibă succese promiţătoare.