Numită în epoca sovietică „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie”, lovitura de stat a lui Lenin a înlăturat de la putere guvernul provizoriu al Republicii Ruse şi a determinat ieşirea acestei țări din Primul Război Mondial. Într-un fel, anume acest eveniment a făcut posibilă fragmentarea teritorială a Rusiei, favorizând inclusiv emanciparea popoarelor din fostul Imperiu Rus şi formarea Republicii Democratice Moldoveneşti în Basarabia. Mai târziu, în 1918, aceasta s-a unit cu România. În acelaşi timp însă Uniunea Sovietică, înfiinţată după revoluţia lui Lenin, a adoptat o politică antiromânească şi a urmărit ocuparea Basarabiei printr-o politică de construcţie a unei „naţiuni sovietice moldoveneşti”, obiectiv pe care l-a atins în 1940 prin ameninţarea României cu ocupaţia militară.
La un secol de la prima instaurare a unui regim comunist, este cazul să ne amintim despre amprenta pe care aceste regimuri au lăsat-o asupra lumii, dar şi asupra noastră.
Regimul comunist, instaurat în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească după ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, a exercitat o dublă presiune asupra populaţiei locale. Pe de o parte, era vorba despre ideologia comunistă impusă drept unica acceptabilă, cu tot ce a însemnat aceasta: rechiziţionarea pământurilor de la ţărani și colectivizarea forţată. Pe de altă parte, opresiunea s-a manifestat în dimensiunea ei naţională. Aici a fost vorba atât despre rusificare, cât şi despre inocularea tezelor false despre identitatea naţională a românilor basarabeni. Identitatea regională moldovenească a fost declarată drept una naţională, opusă celei româneşti, generaţii întregi de români basarabeni fiind îndoctrinate în spiritul urii faţă de românii din România, țară ce era prezentată drept ocupantă între cele două războaie mondiale. Consecinţele acestor politici le resimţim şi astăzi, când observăm modul în care se raportează mulţi dintre cetăţenii R. Moldova la România şi Europa, nostalgia prosovietică a multora dintre compatrioţii noştri, dar şi atitudinile unor politicieni, precum ar fi Igor Dodon şi susţinătorii săi din Partidul Socialiştilor.
Într-un fel putem considera întreaga Republică Moldova de astăzi, cu toate sfâşierile interne ale acesteia, drept o consecinţă, ba chiar o creaţie, în ultimă instanţă, a aşa-zisei „Mari Revoluţii Socialiste din Octombrie” din 1917. Incapacitatea acestui stat, a societăţii sale, de a ieşi definitiv din zona mlaştinii politice, sociale şi economice postsovietice, arată măsura extrem de mare în care un eveniment cu o vechime de un secol influenţează şi astăzi, peste ani, destinele a milioane de persoane.
Lovitura de stat bolşevică din Petrogradul anului 1917 a marcat naşterea unuia dintre regimurile diabolice ale secolului XX, care se face responsabil pentru sute de milioane de victime pe tot globul, în special de pe teritoriile care au făcut parte din URSS. În vederea păstrării memoriei sutelor de mii de victime ale represiunilor sovietice, înfometării, execuţiilor, deportărilor, suntem cu toţii datori să ne amintim în aceste zile despre ceea ce s-a întâmplat acum o sută de ani, spre a nu mai admite niciodată repetarea unor asemenea lucruri. Dar şi pentru a fi conştienţi că R. Moldova are încă nevoie să iasă de sub influenţa sovietismului, pe care l-au creat Lenin şi susţinătorii săi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
