Actualitate

Obsesia Germaniei de a fi „verde” și închiderea centralelor nucleare a crescut importurile de gaz rusesc. Putin sărbătorește

Polonia s-a contrat încă de la început cu Germania spunând că gazoductul ruso-german Nord Stream 2 este un instrument politic în mâna Moscovei.

Actuala criză a energiei este pusă în mare parte pe seama Rusiei, acuzată că a creat o penurie de gaze pentru a forţa UE să-i accepte mai repede noul gazoduct Nord Stream 2, care îşi aşteaptă aprobările de la autorităţile ger­mane. Apoi, Berlinului i se reproşează de mult timp că decizia de a renunţa la energia nucleară este pripită şi nu va duce decât la creşterea consumului de gaze ruseşti. Iar acum, în cel mai prost moment posibil, Germania vrea să-şi închidă jumătate din reactoare, ceea ce înseamnă consum mai mare de gaze. Franţa face la fel, dar din alte motive.

În ultimii ani, industria nucleară franceză a fost năpădită de probleme legate de calitatea materialelor folosite, iar acum compania naţională de electricitate închide câteva centrale nucleare din cauza unor componente defecte. Prin urmare, consumul de gaze al Franţei creşte. Rezultatul este că preţurile energiei din Europa au explodat într-un interval foarte scurt de timp. În Polonia, spre exemplu, s-au dublat peste noapte. Un lung lanţ al slăbiciunilor şi ignoranţei a aruncat Europa într-o criză a preţurilor electricităţii când iarna se instalează hotărât.

Criza energiei s-a agravat la începutul săptămânii după ce Franţa a anunţat blocaje severe în producţia de energie nucleară. Cel mai mare furnizor de electricitate francez, EDF, a găsit la o revizie periodică defecte la conductele unui sistem de siguranţă de la centrala atomică Civaux. Din această cauză, unitatea va sta oprită mai mult timp decât se stabilise iniţial, scrie Newsweek.

EDF va ţine oprită şi centrala de la Chooz deoarece acesta foloseşte acelaşi tip de reac­toare. Problema se suprapune unui program de verificări şi întreţinere care a dus la stoparea a peste un sfert din cele 56 de reactoare ale EDF, notează Bloomberg. Numărul unităţilor inactive este neobişnuit de mare pentru această periodă a anului deoarece pandemia a perturbat programul de mentenanţă. Acesta ar trebui să dureze până la mijlocul lunii ianuarie, dar guvernul a cerut EDF să se grăbească.

Franţa, de obicei un exportator de energie, a fost astfel nevoită să majoreze importurile de electricitate şi să ardă mai multă păcură. Un rezultat al acestei situaţii este că luni preţurile electricităţii de pe piaţa franceză au atins cel mai ridicat nivel din Europa, de 442,88 euro pe MWh, după un salt de 16% faţă de ziua anterioară. În Polonia, care s-a încăpăţânat să utilizeze cărbune pentru producerea de energie, preţurile sunt de obicei mai mici, dar şi aici acestea au sărit cu 110% într-o singură zi, la 344,5 euro pe MWh.

În Germania, aproape jumătate din capacitatea de energie nucleară este plani­ficată să se închidă înainte de sfârşitul anului, riscul fiind adâncirea uneia dintre cele mai severe crize a electricităţii din istoria regiunii.

După dezastrul nuclear de la Fukushima, Japonia, din 2011, cancelarul german Angela Merkel a reactivat un plan mai vechi de a desfiinţa centralele atomice ale ţării pentru a se concentra în schimb pe dezvoltarea energiei verzi.

Însă trecerea de la energie nucleară la energie regenerabilă înseamnă o lungă perioadă de tranziţie în care creşte consumul de gaze naturale.

Până la sfârştitul anului, Germania are programată închiderea centralelor nucleare Grohnde, Gundremmingen C şi Brokdorf, rămânând în funcţiune doar alte trei. Dar şi acestea ar trebui să înceteze să mai producă până la finalul anului viitor. Motivul renunţării la energia nucleară este, pe de o parte, îndepărtarea de o sursă de energie periculoasă, iar pe de alta încurajarea producerii de energie nepoluantă din surse regenerabile şi înverzirea economiei.

Problema este că în perioada de tranziţie emisiile de gaze cu efect de seră au crescut. Cum arderea a şi mai mult cărbune nu mai este o opţiune în condiţiile eforturilor Comisiei Europene şi angajamentelor guvernelor de a reduce poluarea, Germaniei nu-i rămâne decât să cunsume şi mai multe gaze naturale. Iar această ţară este cel mai mare consumator de gaze din Europa.

Principalul furnizor de gaze al Germaniei şi al întregii UE este Rusia, care, spun unii analişti, a creat o penurie de gaze pentru a forţa Germania şi UE să accepte gazoductul Nord Stream 2 prin care exportatorul rus Gazprom aduce combustibil direct pe piaţa germană. Gazoductului i se opun câteva state europene, printre care Polonia, şi SUA, şi este susţinut cu înverşunare de guvernul german şi de mai multe companii germane implicate în proiect.

Săptămâna aceasta, inversarea dinspre Germania spre est a fluxului de gaze printr-una din magistrarele mari de export către UE ale Gazprom a aruncat preţurile gazelor la un nou record, deşi specialiştii spun că situaţia se datorează unor cauze ţin strict de piaţă. Gazprom a explicat că fluxul inversat reflectă lipsa cererii din partea clienţilor. Compania de gaze a Poloniei a anunţat că primeşte gaze ruse cât este prevăzut în contract. Saltul preţurilor gazelor arată, însă, cât de volatilă a ajuns piaţa de profil, dar şi amploarea speculei. Iar rezervele de gaze din depozitele ţărilor europene sunt prea mici pentru a oferi siguranţa suficienţei pe timpul iernii. Creşterea facturilor la electricitate şi încâlzire se suprapune unui val de scumpiri la aproape orice. Aşa a intrat Europa în a doua iarnă a pandemiei.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.