Internațional

Obsesia lui Putin privind Ucraina ar putea declanşa un război european major

Aceştia reamintesc de evenimentele din 2014 când Rusia a arătat că este dispusă să meargă foarte departe în ceea ce priveşte controlul asupra Ucrainei. Obsesia preşedintelui rus pentru Ucraina a avut până în prezent un preţ uriaş – peste 14.000 de vieţi – şi declanşat un nou Război Rece, potrivit experţilor menţionaţi. Recent, conducătorul rus a lansat amenţări referitoare la o invazie majoră care ar putea declanşa cel mai devastator conflict european de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Obesesia lui Putin privind Ucraina s-a manifestat de-a lungul timpului sub diferite forme. În ciuda dezminţirilor oficiale ale Kremlinului, războiul dus de Putin în estul Ucrainei a fost cel mai prost păstrat secret din lume, mai ales de când forţele Kremlinului au început pentru prima dată să cucerească localităţile şi oraşele din regiune în primăvara anului 2014.

Discursurile lui Putin

De asemenea, liderul rus este bine-cunoscut pentru declaraţiile sale publice frecvente şi adesea foarte emoţionante pe tema Ucrainei. Una dintre acestea este reprezentată de discursul lui Putin din iulie 2021, în care a pus sub semnul întrebării în mod deschis statutul ucrainean şi a susţinut că „adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia”.

Deşi scopul final al lui Putin este relativ clar, Rusia întâmpină dificultăţi în a-şi atinge obiectivele. Moscova a folosit forţa militară în Crimeea şi estul Ucrainei încercând să destabilizeze ţara din interior printr-o serie de campanii de dezinformare şi proiecte politice pro-ruse. Totodată, a încercat să facă presiuni asupra preşedintelui Vladimir Zelenskiy pentru a-l determina să interpreteze în „cheie” rusă Acordurile de la Minsk, care ar submina suveranitatea ucraineană.

Ameninţări la graniţele Ucrainei

Niciuna dintre aceste tactici nu a produs rezultatul dorit. Dimpotrivă, acţiunile ostile ale Rusiei s-au dovedit contraproductive, stimulând foarte mult sprijinul public pentru integrarea euro-atlantică a Ucrainei, întărind în acelaşi timp hotărârea ţării de a se distanţa geopolitic de Kremlin. Grupări majore de ucraineni susţin acum ideea de a adera la UE şi NATO, în timp ce alianţa a oferit anul trecut Ucrainei statutul de Partener pentru Oportunităţi sporite şi de atunci şi-a reiterat angajamentul faţă de viitoarea aderare a Ucrainei la NATO.

În faţa eşecului privind politicile sale ucrainene, se pare că Putin a decis acum să ridice dramatic miza şi să ameninţe Ucraina cu un război convenţional la scară largă. Din octombrie 2021, au existat din ce în ce mai multe relatări privind mărirea forţelor militare de-a lungul graniţei terestre extinse a Rusiei cu Ucraina. Unităţile ruse au fost mutate în nordul, estul şi sudul Ucrainei într-o manieră pe care experţii cred că este în întregime în concordanţă cu pregătirile pentru o ofensivă majoră.

Rolul Statelor Unite ale Americii

În această etapă, acţiunile Rusiei par menite să constrângă Occidentul să abandoneze Ucraina. O mare parte din acest efort se concentrează în mod explicit asupra Statelor Unite, dezbaterea asupra unei potenţiale invazii având loc predominant în spaţiul informaţional al SUA. Acest lucru indică o operaţiune de influenţă rusă atent construită, care vizează comunitatea de politică externă americană.

În calitate de susţinător major al Ucrainei, Statele Unite sunt esenţiale în strategia Kremlinului deoarece încearcă să rezolve problema ucraineană. Mulţi ruşi au fost încurajaţi de recentele măsuri luate de administraţia Biden – de exemplu, decizia de a permite continuarea proiectului privind conducta Nord Stream 2. Există un consens tot mai mare la Moscova conform căruia accentul pus de Casa Albă pe China creează oportunităţi de exploatare pentru Rusia.

Kremlinul pare acum intenţionat să prezinte Washingtonului posibilitatea de a alege între a se retrage din Ucraina sau a asista la subjugarea violentă a ţării prin intermediul unei forţe militare copleşitoare. Aceasta este o alegere falsă, care ignoră realităţile cu care s-ar confrunta orice forţă de invazie rusă dacă Putin emite într-adevăr ordinul de a continua ofensiva.

Ucraina şi identitatea europeană

Ucraina de astăzi este departe de statul „eşuat” prezentat în propaganda Kremlinului. Din contră, este o naţiune din ce în ce mai încrezătoare în sine, cu o societate civilă matură şi din ce în ce mai puternică. De la obţinerea independenţei în urmă cu trei decenii, ucrainenii au acceptat identitatea europeană şi s-au obişnuit din ce în ce mai mult să se vadă ca parte a lumii democratice extinse. De două ori în ultimii douăzeci de ani au ieşit în stradă milioane de ucrainieni pentru a apăra valorile democratice ale ţării împotriva autoritarismului intern şi a intervenţiei străine.

Invadarea Ucrainei nu îi va oferi lui Putin genul de „război victorios rapid” pe care îl speră mulţi de la Moscova. Armata ucraineană este foarte motivată şi ar lupta pe propriul pământ împotriva unui invadator străin. Spre deosebire de majoritatea trupelor ruse care se adună în prezent de-a lungul graniţei, fiecare batalion şi brigadă ucraineană are experienţă de luptă. Anii de conflict cu Rusia au produs, de asemenea, o rezervă vastă de veterani experiementaţi în luptă şi foarte pregătiţi, alcătuită din sute de mii de persoane.

Deşi este clar că Rusia are o superioritate militară covârşitoare atât în ​​ceea ce priveşte numărul, cât şi armamentul, orice forţă de invazie ar suferi inevitabil pierderi grave pe care Moscova s-ar strădui să le justifice în faţa publicului rus. Departe de a îmbunătăţi imaginea internă a lui Putin, un astfel de conflict ar putea submina rapid stabilitatea întregului său regim.

Forţele ucrainiene, pregătite de luptă

După trecerea graniţei, forţele de ocupaţie ruse s-ar confrunta cu o opoziţie formidabilă din partea armatei ucrainene, alături de forţe formate din veterani şi voluntari, făcând imposibilă administrarea eficientă. Dominaţia militară a Moscovei în ceea ce priveşte aeronavele şi armele convenţionale ar fi de o utilizare limitată împotriva tipului de rezistenţă internă pe care Ucraina ar putea-o aduna.

Nici trupele ruse nu vor fi binevenite pentru populaţia civilă ucraineană. Moscova a făcut deja această greşeală o dată, acum şapte ani, când se pare că cei de la Kremlin au căzut în propria capcană crezându-şi propaganda şi au fost ulterior şocaţi când societatea ucraineană s-a mobilizat în sprijinul apărării ţării.

Opoziţia publicului ucrainean faţă de intervenţia rusă s-a întărit în primăvara şi vara lui 2014. În ultimii şapte ani şi jumătate, pierderile provocate de războiul lui Putin au fost resimţite în întreaga societate ucraineană. Între timp, realităţile sumbre ale ocupaţiei ruse din estul Ucrainei i-au determinat din ce în ce pe mai mulţi ucraineni să nu mai aibă îndoieli cu privire la impactul economic şi social devastator al unei ofensive mai largi din partea Kremlinului.

Efectele unui război major în Ucraina

Aceasta nu este o problemă locală, mai notează autorii articolului. Un război major în Ucraina ar transforma complet climatul de securitate european, cu implicaţii dezastruoase pentru o regiune mai largă. Milioane de refugiaţi ucraineni ar urma să plece în ţările vecine ale UE. Economia ucraineană s-ar prăbuşi, având multe şi diverse de consecinţe negative pentru economiile europene şi globale – de la întreruperea aprovizionării cu alimente până la pierderea relaţiilor de comerţ şi a investiţiilor.

De asemenea, este vital să înţelegem că ambiţiile Rusiei nu se termină cu Ucraina. Aceasta este o concepţie greşită periculoasă care nu integrează adevărata amploare a revizionismului rus modern. În realitate, Putin încearcă să demoleze întreaga ordine mondială bazată pe reguli stabilite în deceniile de după cel de-Al Doilea Război Mondial şi consolidată de la prăbuşirea URSS.

În locul ei, el visează la o lume împărţită în sfere de influenţă în care marile puteri, precum Rusia, au mână liberă să îşi dirijeze ţările vecine mai slabe. Controlul asupra Ucrainei este o parte importantă a acestei viziuni, dar este doar un element al unei agende revizioniste mult mai ambiţioase.

Cum ar trebui să reacţioneze America şi Europa

Dacă Occidentul nu reuşeşte să-l oprească pe Putin în Ucraina, atacurile cibernetice şi campaniile de dezinformare ale Kremlinului vor creşte, în timp ce mercenarii ruşi şi forţele convenţionale vor creşte în locurile cu probleme de pe tot globul. Moscova va deveni „mai îndrăzneaţă”privind aprovizionarea cu energie şi îşi va creşte sprijinul pentru destabilizarea mişcărilor politice şi sociale din întreaga lume democratică.

Pentru a evita un război major în Ucraina, America şi Europa trebuie să răspundă prompt şi decisiv la poziţia actuală a lui Putin. Această reacţie ar trebui să includă sprijin militar accelerat pentru Ucraina, dar şi avertismente clare şi fără ambiguitate cu privire la disponibilitatea Occidentului de a pune în aplicare cel mai dur pachet de sancţiuni posibil.

Având în vedere că datele disponibile indică o potenţială invazie rusă a Ucrainei în primele luni ale anului 2022, nu este timp pentru a crea descurajarea necesară în ceea ce priveşte folosirea avioanelor de luptă şi a sistemelor de apărare aeriană. Cu toate acestea, există o serie de măsuri militare care pot fi luate pentru a spori capacitatea Ucrainei de a provoca pierderi inacceptabile forţelor ruse invadatoare.

Sancţiuni „zdrobitoare”

Între timp, este vital ca sancţiunile să fie dezvoltate în detaliu şi să fie anunţate în săptămânile următoare. Economia Rusiei este foarte dependentă de Occident şi vulnerabilă la sancţiuni. Este posibil ca America să preia conducerea în elaborarea unor sancţiuni serioase, dar, totodată, este esenţial ca Marea Britanie şi ţările importante ale UE, inclusiv Germania şi Franţa, să-şi ofere fără echivos sprijinul.

Lumea trebuie să înţeleagă că, în timp ce ucrainenii sunt gata să-şi apere ţara împotriva unei invazii ruseşti pe scară largă, costurile conflictului care urmează ar fi catastrofale la scară largă şi la nivel global.

Consolidarea militară a forţelor lui Putin este menită să intimideze comunitatea internaţională, dar ar fi o eroare tragică să presupunem că liderul rus doar blufează. Obsesia lui pentru Ucraina şi dorinţa lui de a inversa verdictul din 1991 înseamnă că un război major în Ucraina nu poate fi exclus. Orice indicii ale şovăielii occidentale vor creşte şansele privind invazia.

Astfel, politicile de prevenire trebuie să devină o prioritate urgentă. Înainte de a fi prea târziu, Occidentul trebuie să-şi demonstreze hotărârea de a fi alături de Ucraina şi de a impune sancţiuni zdrobitoare Kremlinului. Ţinând cont că intenţiile actuale ale Rusiei sunt ameninţătoare, dar neclare, pregătirea rămâne cel mai bun factor de descurajare, conchid experiţii Andriy Zagorodnyuk şi Alexander Khara.
 

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Google News!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.