Omul săptămânii: Paul Goma, scriitor

A absolvit alt liceu, continuându-și studiile la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu” din București. În 1956, este arestat pentru „tentativă de organizare de manifestație ostilă”, fiind condamnat la doi ani de închisoare. În 1977, după ce Radio Europa Liberă a difuzat un text de-al său, prin care cerea Guvernului României să respecte drepturile omului. Într-o scrisoa¬re din ianuarie 1977 adresată lui Nicolae Ceauşescu, Paul Goma îi cerea nici mai mult nici mai puţin decât să semneze Carta 77 a intelectualilor dizidenţi de la Praga (pe care niciun scriitor român n-a avut curajul să o semneze alături de el) şi motiva ironic: „Românii se tem de Securitate.

Se pare că în România doar doi oameni nu se tem de Securitate, dumneavoastră şi cu mine”. La 20 noiembrie 1977, lui, soției și copilului le-a fost retrasă cetățenia română, fiind expulzați în Franța, unde au cerut azil politic și de unde Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București. Este autor al cunoscutelor volume: „Ostinato”, „Ușa noastră cea de toate zilele”, „Gherla”, „Culorile curcubeului ’77”, „Soldatul câinelui”, „Din calidor” (un roman despre copilăria sa la Mana) și multe altele. Tot în 1977 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România de către conducerea de atunci a instituției. În 1980, a refuzat propunerea președintelui François Mitterrand de a-i acorda cetățenia franceză, motivând că va ajuta mai bine România ca apatrid.

Mult mai târziu, în 2013, autoritățile R. Moldova i-au oferit în schimb cetățenie moldovenească. Scriitorul însă a refuzat să revină pe meleagurile natale fără soția și fiul său. Deși s-au făcut promisiuni că cetățenia le va fi acordată și lor, lucrurile s-au împotmolit. Paul Goma a fost supranumit de Eugen Ionesco un Soljenițîn român, continuând să fie incomod și în România post-decembristă, deoarece nu a ezitat să spună adevărul despre simpatizanții comunismului care au devenit peste noapte mari democrați.

Cu deosebită admirație față de curajul și poziția intransigentă, redacția TIMPUL îi urează scriitorului sănătate și recunoaștere deplină în spațiul românesc.