Încă în timpul studiilor a fost angajat la fostul Teatru Academic Moldovenesc de Stat „A. Puşkin”, actualul Teatru Naţional „Mihai Eminescu”, fiind invitat de profesorul și directorul de atunci al teatrului Vsevolod Anghel. Probabil, profesorul și-a dat seama că tânărul Vitalie Rusu este un adevărat talent. Și nu a greșit. În 1973 a cucerit Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Unional de Teatru, pentru rolul lui Hlestakov din „Revizorul” de Gogol. Dar cea mai convingătoare apreciere a făcut-o scriitorul Ion Druță care a declarat că Vitalie Rusu este o explozie a teatrului moldovenesc.
După declararea independenței Republicii Moldova a intervenit însă o pauză în cariera lui Vitalie Rusu. Între anii 1999 şi 2005 a fost nevoit să-și întrerupă activitatea de actor. A plecat la București și s-a transformat în spectator. „I-am zis la revedere teatrului şi gata. Mă aflam atunci la Bucureşti, mergeam la spectacole şi urmăream mai ales jocul imaginaţiei regizorale, de multe ori ghiceam cum vor fi rezolvate scenele, anticipam desfăşurarea montării şi asta devenise un fel de pasiune”, declara el într-un interviu. Apoi a revenit la Chișinău, la Național, dar a trebuit să treacă niște ani ca teatrul să prindă din nou suflet. A muncit mult ca să dea spectatorului roluri grele. Iată doar câteva dintre ele: Hlestakov în „Revizorul" de N. V. Gogol, Mercuţio în „Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare, Alecu – „Iaşii în carnaval" de V. Alecsandri, Gheorghe – „Soacra cu trei nurori" de I. Creangă, Rică Venturiano – „O noapte furtunoasă" şi Ion din „Năpasta” de I. L. Caragiale, Take din „Take, Ianche şi Cadâr" de V. I. Popa, Cicikov – „Suflete moarte" de Gogol, Teofil Augustinovici – „Cântec de leagăn pentru bunici" de D. Matcovschi, Ştefan cel Mare din „Oltea” a lui A. Strâmbeanu ş.a.
De asemenea, a făcut şi regie la unele spectacole. Numele lui este cunoscut în toată țara, fiindcă a reușit să câștige dragostea generală a publicului. Datorită lui Vitalie Rusu, Teatrul Național „Mihai Eminescu” e plin de căldură sufletească și dragoste firească față de spectator. Cu ocazia zilei de naștere, redacția TIMPUL îi urează multă sănătate și forțe creative inepuizabile. La mulți ani, maestre!
