Părintele „Limbii noastre”, cinstit în întreaga republică
Cu această ocazie, vineri, la Biblioteca Națională a R. Moldova a fost vernisată expoziția de carte, fotografii și documente „Un șirag de piatră rară”.
Solicitat de TIMPUL, cercetătorul literar Iurie Colesnic ne-a spus că destinul lui Alexie Mateevici a fost unul tragic, din cauză că din adolescență a rămas fără tată, fără sprijin material. A trăit din bursele modeste de la Seminarul Teologic din Chișinău și de la Academia Teologică din Kiev. „În 1915 i s-a promis că, dacă va fi preot în regimentul din Chișinău, nu va pleca pe frontul Primului Război Mondial. N-a fost să fie. A plecat pe cel mai greu front – în Galiția, participând la ofensiva lui Brusilov. S-a cerut pe frontul românesc și a participat la cele mai grele lupte, inclusiv la cea de la Mărășești. Când i s-a propus să fie profesor la cursurile învățătorilor din Chișinău, a refuzat, ca să fie alături de soldații săi. Moartea a venit pe neașteptate. Jurnalul Teodosiei Mateevici, soția poetului, confirmă aceasta. Sunt bucuros că vernisăm la Chișinău o expoziție a unui poet național, care ne-a dat cea mai frumoasă poezie despre limbă și nu o facem ca în 1988, când, tot aici, într-o sală mult mai mică, aproape pe furiș am sărbătorit centenarul de la nașterea sa”, a declarat autorul cărții „Doina dorurilor noastre” despre marele cântăreț al limbii române.
Despre Alexie Mateevici-publicistul a vorbit dr. conf. univ. Silvia Grosu, iar prof. univ. Gheorghe Baciu a comunicat despre ipoteza sa referitoare la moartea lui Alexie Mateevici.
Tot în acea zi, la mormântul său din Cimitirul Central de pe strada Armenească a avut loc o evocare a poetului, organizată de către directorul Casei-muzeu de la Zaim, Căușeni, Ion Găină, iar la Muzeul de Literatură „Mihail Kogălniceanu” – expoziția „Revenire la Mateevici”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!