R. Moldova nu are o lege care să reglementeze activitatea cimitirelor, după cum se întâmplă în majoritatea statelor dezvoltate ale lumii. La noi, domeniul funerar a fost și este asigurat de mai multe acte normative, hotărâri şi regulamente. Conținutul acestora însă este învechit și nu înglobează toate criteriile și detaliile necesare unei activități eficiente, se menționează în nota informativă a proiectului legii cu privire la cimitire și serviciile funerare.
Deputații, care au elaborat documentul, susțin că au utilizat și au respectat cele mai bune practici ale țărilor europene în acest domeniu. Totuși, textul legii va suporta unele modificări, întrucât se află încă la etapa de dezbateri. Autorii speră că legea va fi adoptată în următoarea sesiune parlamentară.

Rândurile din cimitir vor fi numerotate

În prezent, doar în mun. Chișinău există 11 cimitire, care se întind pe o suprafață de 137 de hectare și ocupă 2% din spațiile verzi ale orașului.
Conform proiectului de lege, autorităţile au obligaţia de a înfiinţa cimitire publice în fiecare localitate şi de a le organiza astfel încât să aibă sectoare aparte pentru fiecare cult religios, recunoscut în localitatea respectivă. Accesul persoanelor în cimitir trebuie să fie gratuit și să se permită înmormântarea persoanelor fără apartenenţă religioasă. Înființarea unui cimitir se face în condiții stricte și conform unui certificat de urbanism și a unui aviz sanitar. Acesta trebuie să se afle la o distanță minimă de 100 m față de zonele locuibile. Totodată, nu se permite construcţia cimitirelor pe malurile râurilor și bazinelor acvatice. Proiectul legii mai prevede ca rândurile şi locurile de înmormântare să fie numerotate, pentru a uşura identificarea acestora. În plus, administraţia cimitirului va trebui să întocmească evidenţa analitică şi grafică a mormintelor.

Jumătate de metru între morminte

Documentul descrie și modul în care ar trebui să arate mormintele. Astfel, înhumările urmează să fie efectuate în gropi simple, gropi zidite sau cavouri. Pentru fiecare mormânt, se repartizează un lot de pământ cu suprafaţa de 3,8 metri pătrați. Lungimea mormântului nu poate fi mai mică de 2 metri, lăţimea – de un metru, iar adâncimea – de 1,5 metri. Totodată, distanța de la fundul gropii până la nivelul apelor subterane trebuie să fie de cel puțin 0,5 metri. Deasupra fiecărui mormânt se face o movilă de pământ, numit tumulus, cu o înălţime de până la jumătate de metru de la suprafaţa solului sau o placă de mormânt. Tumulusul trebuie să acopere marginile gropii pentru a exclude pătrunderea apelor pluviale. Mormintele mai pot fi împrejmuite cu o bordură care nu va depăși 0,3 metri, iar între ele trebuie să fie păstrată o distanță de 0,5 metri.
În proiectul legii se menționează că administratorul cimitirului este obligat să întocmească și să păstreze un registru de evidenţă, în care să noteze ziua, luna, anul fiecărei înmormântări, datele de identificare a defunctului, adresa de la ultimul domiciliu, data decesului, numărul parcelei, al rândului şi al locului de înhumare, precum și numele, adresa și telefonul de contact al persoanei care a comandat înhumarea. În cazul decedaților neidentificați, în registru se va menţiona denumirea autorităţii, care a dispus înhumarea şi numărul de dosar al cazului. Cheltuielile pentru înhumarea şi întreţinerea mormintelor defuncților fără loc de trai ori neidentificați vor fi suportate de către autorităţile administraţiei publice locale și vor fi prevăzute în bugetele lor.

Unele mormintele vor putea fi refolosite

În cazul în care nu există spații libere pentru o nouă înhumare, administrația cimitirului și administrația publică locală sau, după caz, reprezentanții comunităților religioase au dreptul să selecteze morminte părăsite sau neîngrijite, pentru a le distribui unei noi înhumări. Acest lucru va fi posibil însă numai după 30 de ani de la înmormântarea precedentă. Potrivit deputaților care au elaborat proiectul de lege, această cifră reprezintă „media europeană”. Dacă însă cimitirul este amplasat în condiţii de sol favorabil, un mormânt poate fi refolosit peste 20 de ani, dar numai cu acordul centrului de medicină preventivă teritorial. „Osemintele dintr-un mormânt redistribuit vor fi strămutate. Lucrurile acestea se întâmplă și acum în satele noastre, dar nu este reglementat și nimeni nu verifică. Dar dacă mormântul este îngrijit, nimeni nu se atinge de el”, menționează deputatul Angel Agache, unul dintre autorii proiectului.
În alte cazuri, administrația cimitirului poate permite reutilizarea unui mormânt după 7 ani, însă doar la dorința rudelor defunctului. În acest caz, osemintele se plasează în aceeași groapă, cu un nivel mai jos sau pot fi strămutate într-o altă regiune a cimitirului.
Totodată, reutilizarea aceluiași loc de înhumare nu este permisă în cazul cavourilor și mormintelor care reprezintă o valoare culturală și istorică importantă.

Europa morţilor

În proiectul de lege se menţionează că osemintele pot fi deshumate în orice perioadă a anului. Deschiderea mormintelor se va face doar în prezenţa rudelor de până la gradul IV sau a unui împuternicit prin procură specială din partea familiei defunctului. Întreg procesul de deshumare va fi supravegheat de un responsabil al cimitirului. În același timp, exhumarea cadavrelor în vederea constatării cauzelor morţii se efectuează doar în condițiile prevăzute de Codul de Procedură Penală.

În cazul desființării cimitirelor, autorităţile locale se vor ocupa de strămutarea osemintelor, întrebuințarea pietrelor funerare în alte scopuri sau distrugerea acestora, suportând toate cheltuielile necesare.

Deputatul Angel Agache afirmă că multe cimitire din R. Moldova sunt lăsate în paragină din cauza că nu are cine să îngrijească mormintele. De aceea, consideră el, țara noastră are nevoie de o reglementare clară în ceea ce privește serviciile funerare. „În toate țările civilizate, o asemenea lege există și ea trebuie să reglementeze domeniul. La noi, cimitirele funcționale sunt puține. Mai ales, dacă mergem în zonele rurale, unde nici nu există un registru, o evidență, nu se știe cine și unde este înmormântat. În elaborarea proiectului am mers pe standardele europene și ne dorim ca această lege să fie adoptată, chiar și cu întârziere. Noi am analizat legile funcționale din mai multe țări, printre care Ungaria, Germania, Franța, dar și Rusia, Ucraina, Belarus, și am ales varianta care ar fi mai aproape de noi, reieșind din tradițiile pe care le avem”, explică parlamentarul.

Legea ar putea reglementa și activitatea crematoriilor

Agache mai spune că în lege ar putea fi incluse şi prevederi privind activitatea crematoriilor în ţara noastră. „Am sperat că vom reuși să trecem proiectul în prima lectură în sesiunea de primăvară, dar nu am reușit, pentru că instituțiile au dat avize diferite. Până nu găsim un anumit compromis, nu putem merge mai departe. A apărut propunerea de a include în lege și activitatea crematoriilor umane, ceea ce este un lucru sensibil. Vor mai fi discuții și cu siguranță vor apărea mai multe amendamente. Ne dorim să avem o lege funcțională”, precizează deputatul.
Un alt autor al proiectului de lege cu privire la cimitire şi servicii funerare, parlamentarul Nae-Simion Pleșca, susţine că cea mai mare problemă a cimitirelor din țară ține de repartizarea locurilor de veci, întreținerea și îngrijirea acestora. „E nevoie de un registru pentru a ține evidența, mai ales a mormintelor istorice. Dacă o personalitate este trecută la cele veșnice, atunci ar trebui alocat și un buget pentru îngrijirea mormântului”, consideră Pleşca.