Partidul PAS a dublat datoria publică a Republicii Moldova în mandatele sale. Pe 30 iunie 2025, soldul datoriei de stat externe a fost de circa 4,67 miliarde de dolari (echivalentul a 78,7 miliarde de lei), fiind format în totalitate din datorie de stat externă directă, arată un raport al Ministerului Finanţelor. Cei mai mare creditori sunt Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional.
Datele Ministerului Finanțelor arată că în primele șase luni ale anului 2025, soldul datoriei de stat externe exprimat în dolari SUA a înregistrat o majorare cu circa 481 milioane dolari sau cu 11,5%.
Fluctuaţia cursului dolarului a avut cel mai mare impact
Această evoluție a fost determinată atât de finanțarea externă netă pozitivă în sumă de 118,2 milioane dolari generată, în principal, de contractarea avansului din împrumutul acordat de Uniunea Europeană în cadrul Planului de Creștere Economică pentru Republica Moldova, cât și de fluctuația pozitivă a ratei de schimb a dolarului american față de alte valute, în valoare de 362,8 milioane dolari.
Totodată, exprimat în monedă națională, soldul datoriei de stat externe s-a majorat față de începutul anului curent, cu 1.265,2 milioane lei (sau cu 1,6%). Comparativ cu 30 iunie 2024, soldul datoriei de stat externe s-a majorat cu 15,47 miliarde lei (echivalentul a 1.144,7 milioane dolari) sau cu 24,5%.
Ca pondere în PIB, la 30 iunie 2025, datoria de stat externă a înregistrat 22,4%, micșorându-se comparativ cu situația din 31 decembrie 2024, cu 1,5 p.p. În structura datoriei de stat externe pe instrumente, la situația din 30 iunie 2025, împrumuturile de stat externe ocupă ponderea majoritară de 91,7%, similar situației de la sfârșitul anului 2024, în timp ce alocările DST dețin o pondere minoritară în totalul datoriei de stat externe (8,3%).
Cine sunt cei mai mari creditori externi
Potrivit raportului, îÎn structura datoriei de stat externe pe categorii de creditori, principali finanțatori ai Republicii Moldova sunt creditorii multilaterali. La situația din 30 iunie 2025, datoria de stat externă față de creditorii multilaterali a însumat 4.185,5 milioane dolari (echivalentul a circa 70,5 miliarde lei) sau 89,6% din soldul datoriei de stat externe.
Comparativ cu sfârșitul anului 2024, ponderea acestora în structură s-a diminuat ușor, cu 0,4 p.p., însă în valori nominale a crescut cu 414,1 milioane dolari.
Printre creditorii multilaterali, din totalul datoriei de stat externe, cea mai mare pondere revine Fondului Monetar Internaţional – 29,0%, urmat de Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) – 18,4%, Uniunea Europeană – 15,8%, Banca Europeană de Investiţii – 10,1%, Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BIRD) – 7,2% şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) – 6%.
Restul creditorilor multilaterali dețin ponderi sub 10% în totalul datoriei de stat externe.
În aceeași perioadă, datoria de stat externă față de creditorii bilaterali a constituit 485,8 milioane dolari (circa 8,18 miliarde lei) sau 10,4% din soldul total al datoriei de stat externe sau cu 66,9 milioane dolari mai mult față de finele anului 2024. Printre creditorii bilaterali cea mai mare pondere din totalul datoriei de stat externe revine Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) – 4,0%, urmată de Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA), cu o pondere de 3,0% şi Guvernul Canadei – cu 1,9%.
Împrumutăm mai mult în euro
În ce privește structura datoriei de stat externe pe valute, cea mai mare pondere revine împrumuturilor denominate în euro, care reprezintă 52,7% din total.
A doua poziție aparține coșului valutar DST, reprezentat de împrumuturile de stat externe de la instituțiile financiare internaționale, cum sunt AID, FMI şi FIDA, care ocupă 41,6% din portofoliul datoriei de stat externe. Împrumuturile acordate în yenul japonez, dolarul canadian și dolarul SUA dețin ponderi minoritare în soldul datoriei de stat externe.
Descompunerea coșului valutar DST pe valutele componente relevă faptul că cea mai mare pondere a datoriei de stat externe este denominată în euro – 66,0% , urmată de dolarul SUA – cu 18,2%, yenul japonez – 5,9%, yuanul chinezesc – 4,6%, lira sterlină – 3,4% și dolarul canadian – 1,9%.
În ce privește structura pe destinații, intrările de împrumuturi de stat externe înregistrate în semestrul I al anului 2025 au fost orientate către finanțarea proiectelor din surse externe– 71,7 milioane dolari (echivalentul a 1,27 miliarde lei) și pentru susținerea bugetului de stat – 363,5 milioane dolari (echivalentul a 6,27 miliarde lei).
