Pentru a câștiga, Kievul trebuie să-i scoată pe ruși din tranșee și să pună armata rusă în mișcare, spun strategii militari

Contraofensiva Ucrainei străpunge încet apărarea rusă, cu pierderi grele de vieți și timp. Dar dacă Kievul vrea să evite ca un atac reușit să se limiteze la capturarea unui sat obscur sau la luarea a câteva sute de metri de teritoriu, trebuie să pună armata rusă în mișcare.

Pentru a face acest lucru, trupele ruse trebuie să fie forțate să se retragă din fortificațiile lor elaborate – cunoscute pe scară largă ca „Linia Surovikin” – unde s-au afundat de teama de a nu fi înconjurate și anihilate sau cel puțin să le fie tăiate căile de aprovizionare și primirea de întăriri. Odată ce rușii sunt forțați să iasă în aer liber și angajați în război mobil, trupele ucrainene mai agile din punct de vedere tactic ar putea fi capabile să-i distrugă.

Este o strategie pe care Germania nazistă a folosit-o cu oarecare succes împotriva francezilor în 1940 și a sovieticilor în 1941, dar este mai ușor de spus decât de făcut.

Trupele ucrainene au reușit să pătrundă în prima dintre cele trei centuri fortificate rusești din sudul Ucrainei, dar deocamdată frontul nu s-a prăbușit.

„Dacă unitățile ruse pot fi forțate să se repoziționeze, totuși, pregătirea și disciplina slabă a forțelor Moscovei ar putea face ca apărarea să devină necoordonată și susceptibilă să se prăbușească”, au scris experții de la Royal United Services Institute, un think tank britanic.

Pentru comandanții agresivi precum generalul George Patton – care a numit fortificațiile fixe „monumente pentru prostia omului” – o armată care rămâne înrădăcinată este o armată care a predat inițiativa inamicului.

Cazul liniei Maginot

Cu toate acestea, fortificațiile pot fi, de asemenea, un puternic multiplicator de forță. În timp ce linia Maginot este amintită ca un fiasco, a fost de fapt o modalitate rezonabilă pentru Franța de a economisi forțele de luptă reduse și de a elibera trupe pentru alte sectoare ale frontului.

O dinamică similară pare să se desfășoare astăzi în Ucraina. Trupele ruse sunt afundate în sisteme elaborate de tranșee protejate de milioane de mine și sprijinite de artilerie și elicoptere de atac. Ei au provocat pierderi dureroase brigăzilor de asalt ucrainene care încă învață să folosească tacticile și vehiculele blindate occidentale nou adoptate.

Diviziile franceze de rangul doi au provocat, de asemenea, pierderi grele trupelor de asalt germane care încercau să treacă râul Meuse la Bătălia de la Sedan din mai 1940. În timp ce înaltul comandament francez s-a clătinat la Sedan și a crăpat în cele din urmă, creând o breșă pe care blindatele germane au exploatat-o rapid.

În acel moment, campania a devenit o luptă mobilă pe teren, căreia structura rigidă de comandă și control franceză nu a putut să-i facă față. Franța – considerată una dintre cele mai puternice puteri militare din lume – s-a predat în doar șase săptămâni.

Acuzația că trupele franceze au fost lașe este nedreaptă. Au luptat adesea din greu și curajos, dar traumatizați de pierderile grele din Primul Război Mondial, moralul lor s-a dovedit fragil. „Am auzit din nou și din nou de la soldații francezi obosiți, bătuți cuvintele amare: „Am fost trădați. Politicienii ne-au vândut”, își amintea atunci un jurnalist american.

Ecourile cu războiul Rusiei din 2023 sunt ciudate. Soldații ruși se plâng deseori de comandanții incompetenți care îi sacrifică în atacuri zadarnice. „Infanterie de unică folosință” compusă din deținuți din închisoare și recruți reticenți nu sunt susceptibile de a funcționa bine în timpul unei retrageri, poate cea mai stresantă dintre operațiunile militare.

Veriga slabă a rușilor

Cu toate acestea, în ciuda speranțelor că moralul rusesc se va prăbuși sub atacul ucrainean, acest lucru nu s-a întâmplat la o scară semnificativă. Teoretic, aceste probleme „ar trebui să facă fragile unitățile rusești”, se arată în raport. „În practică, ei par a fi capabili să suporte lovituri foarte grele fără să se prăbușească. În schimb, problemele morale par să se manifeste în cooperarea slabă în cadrul unităților și cu atât mai puțin între ele”.

Vestea bună pentru Ucraina este că forțele ruse „se pot fractura sub presiune”, adaugă raportul RUSI. „Este posibil ca unitățile ruse să aibă performanțe slabe în apărare dacă pot fi forțate să se miște sau să se angajeze într-o acțiune dinamică”, mai spun analiștii RUSI.

Dar, după cum admite raportul, moralul este „variabila critică și totuși cea mai evazivă în evaluarea puterii unităților militare ruse”. Apărarea rusă din Ucraina ar putea să se prăbușească, dar nimeni nu poate fi sigur când.

Sursa: Ziare.com