Pericolul nevÄzut al ardeziei
În timp ce în statele Uniunii Europene sunt scoase din producere, iar din 2014 va fi interzisÄ comercializarea lor, în R. Moldova continuÄ sÄ fie importate Či sÄ fie folosite la construcČiile a zeci de case Či blocuri de locuit din întreaga ČarÄ.
Este vorba de plÄcile gri din azbociment care au fost Či sunt pe larg întrebuinČate ca materiale de construcČie la acoperiČuri, pardoseli Či chiar pereČi, întrucât izoleazÄ termic.
Din cauza sÄrÄciei sau a „tradiČiilor” împrumutate din perioada sovieticÄ, în ultimele decenii ne-am obiČnuit cu casele acoperite cu plÄcile gri ondulate din azbociment sau alte materiale din acest material. Ceea ce este mai grav însÄ e cÄ, deČi specialiČtii avertizeazÄ cÄ materialele de construcČie din azbociment sunt periculoase pentru sÄnÄtatea omului, oamenii care se aflÄ în nemijlocita apropriere Či inhaleazÄ praful materialelor din azbociment nu cunosc riscul expunerii la asemenea produse.
De altfel, deČi experČii în sÄnÄtate sunt la curent cu efectele nocive ale substanČelor de azbest din materialele de construcČie din azbociment, pericolul la care se expun oamenii rÄmâne doar pe hârtie, întrucât, deocamdatÄ, „o legislaČie în acest domeniu, care ar reglementa modalitatea de utilizare a acestor plÄci, nu existÄ”, susČine Alexandru Trubca, din cadrul Serviciului relaČii publice Či informaČie de mediu al Ministerului Mediului al RM.
În acelaČi timp, în România, prin HotÄrârea de Guvern 124/2003, în scopul protecČiei sÄnÄtÄČii populaČiei Či a mediului, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise „toate activitÄČile de comercializare Či de utilizare a azbestului Či a produselor care conČin azbest. Produsele care conČin azbest, comercializate pânÄ la data intrÄrii în vigoare a prezentei hotÄrâri, pot fi utilizate pânÄ la încheierea ciclului de viaČÄ al acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2006”.
„PlÄcile din azbociment – o tragedie naČionalÄ”
Dumitru SireĹŁeanu, Ĺeful SecĹŁiei sÄnÄtatea mediului din cadrul Centrului NaČional de SÄnÄtate PublicÄ (CNSP), confirmÄ faptul cÄ azbestul, substanČa care se conČine în materialele de construcČie din azbociment, este cancerigenÄ, iar expunerea la azbest creĹte riscul apariĹŁiei cancerului pulmonar de pânÄ la Ĺase ori, dar Ĺi al cancerului cÄilor respiratorii superioare, al esofagului Ĺi al rinichiului.
TotuČi, Čeful SecČiei sÄnÄtatea mediului al CNSP a menČionat cÄ, „dacÄ aceste plÄci din azbociment sau alte produse din azbest sunt fabricate pe teritoriul Uniunii Europene, atunci mai putem vorbi de corespunderea la standardele de calitate, însÄ, de regulÄ, fiind fabricate în ČÄrile fostei Uniuni Sovietice sau, în prezent, pe teritoriul Ucrainei sau Rusiei, acestea se produc cu conČinut de azbest”.
De altfel, datele Biroului NaČional de StatisticÄ (BNS) aratÄ cÄ, pânÄ în 2007, plÄcile din azbociment ondulate se importau pe lângÄ Ucraina, Rusia Či Belarus, Či din Austria, Belgia, Germania sau Turcia. ÎnsÄ din 2007, plÄcile din azbociment sunt importate doar din Ucraina, Rusia Či Belarus, cele mai mari cantitÄČi fiind aduse din Ucraina.
Pavel Caba, preČedintele FederaČiei patronale a constructorilor, drumarilor Či a producÄtorilor de construcČie („Condrumat”), e de pÄrere cÄ nu poate fi sistatÄ comercializarea acestor produse, deoarece populaČia e destul de sÄracÄ Či nu-Či poate permite cumpÄrarea unor materiale mai scumpe, întrucât plÄcile din azbociment sunt mai ieftine. TotodatÄ, la momentul actual mai existÄ Či anumite contracte încheiate cu Ucraina Či Rusia.
Interzise la construcČia grÄdiniČelor Či Čcolilor
PreČedintele „Condrumat” a mai explicat cÄ materialele de construcČie care conČin azbest sunt dÄunÄtoare, în special atunci când suportÄ procesele îngheČ-dezgheČ sau când sunt expuse direct la razele solare, deoarece praful de azbest, eliminat în atmosferÄ, este respirat de oameni.
Astfel, Alexandru Trubca a remarcat cÄ plÄcile de azbest care sunt depozitate în condiČii normale, dosite de soare, ploi Či vânt, nu prezintÄ pericol pentru sÄnÄtatea oamenilor Či nici pentru mediul înconjurÄtor.
„Un pericol mai mare este praful de azbest, care este eliminat în momentul în care sunt tÄiate, Člefuite sau mÄrunČite aceste materiale din azbociment”, a spus consultantul din cadrul Ministerului Mediului.
În plus, în prezent este interzis ca plÄcile din azbociment sÄ fie plasate într-un spaČiu închis. „Mai mult, dacÄ înainte plÄcile din azbociment se foloseau la construcČia grÄdiniČelor Či Čcolilor, acum nu mai lÄsÄm sÄ se întâmple asemenea lucruri”, a menČionat Pavel Caba, preČedintele „Condrumat”.
Azbestul este prezent Či în conductele de apÄ ale multor oraČe. TotuČi, specialiČtii ne dau asigurÄri cÄ nu prezintÄ niciun pericol pentru sÄnÄtate. „ÎncÄ nu s-a dovedit ČtiinČific cÄ prin apÄ pot fi eliminate substanČele nocive ale azbestului. El se eliminÄ mai mult la acČiunea directÄ a soarelui”, a explicat Dumitru SireČeanu.
Utilizarea materialelor din azbociment, în scÄdere
Tot specialiČtii ne spun cÄ în ultimii ani se micČoreazÄ numÄrul de cetÄČeni care utilizeazÄ aceste plÄci sau alte materiale din azbociment. „La construcČiile noi, aproape toate acoperiČurile sunt din alte materiale, cum ar fi Čigla ceramicÄ, metalicÄ Či multe alte, mai puČin cele din azbociment. Acum, oamenii preferÄ sÄ-Či mai adune niČte bani Či sÄ-Či cumpere altceva decât sÄ instaleze plÄcile de ardezie”, susČine Pavel Caba.
Prin urmare, experČii susČin cÄ în R. Moldova nu se mai fabricÄ materiale din azbociment, iar importul s-a redus considerabil. „În timpul puterii sovietice Uzina de la RâbniČa producea ciment Či plÄci de azbest în Moldova, însÄ acum nu mai deČinem controlul asupra Uzinei de ciment Či nu putem spune dacÄ se mai produc astfel de plÄci”, conchide Alexandru Trubca.
Mai mult, unii experČi îČi exprimÄ speranČa cÄ în viitorul apropiat, casele din Moldova, acoperite cu ČiglÄ din ceramicÄ, nu vor fi doar frumoase, ci Či „sÄnÄtoase” pentru cetÄČenii noČtri.
„Ca duritate, plÄcile din ardezie servesc în jur de 30 de ani, în timp ce celelalte materiale servesc mult mai mult. TotodatÄ, dacÄ va fi demarat programul cu privire la eficientizarea energeticÄ a clÄdirilor Či a caselor particulare, vom insista sÄ fie inclusÄ în aceste programe nu doar renovarea pereČilor exteriori Či a geamurilor, dar Či a acoperiČurilor”, a menČionat Pavel Caba.
Revenind la cadrul legal, Alexandru Trubca, consultant în cadrul Ministerului Mediului, a menČionat cÄ, la momentul de faČÄ, Legea deČeurilor, care prevede interzicerea importurilor a astfel de plÄci, se aflÄ la stadiul final de avizare.
„TotuČi, întrucât varianta finalÄ a Legii va suporta modificÄri, în Lege va fi prevÄzut cel puČin un control mult mai strict Či va necesita un aviz special din partea SecČiei ecologice pentru importul la astfel de plÄci”, a spus Alexandru Trubca.
Categoriile de muncitori cele mai expuse la acest factor de risc sunt constructorii, instalatorii, sudorii, metalurgiĹtii, mecanicii auto, lÄcÄtuĹii. De regulÄ, trec 10-20 de ani de evoluĹŁie fÄrÄ simptome, pânÄ când apar diferitele forme de cancer cauzate de expunerea la aceste materiale.
Potrivit unor statistici americane, în urmÄtorii ani, 300 de milioane de oameni vor muri de boli cauzate de azbest.
Azbociment – material rezistent dintr-un amestec de azbest Či ciment, folosit la fabricarea de plÄci, tuburi
FiČi la curent cu ultimele noutÄČi. UrmÄreČte TIMPUL pe Google News Či Telegram!