A învățat la Şcoala de desen din Chişinău, atelierul de sculptură, profesor Vladimir Ocuşco (1907). Tatăl lui era un meseriaş evreu care în timpul pogromului a fost orbit. Fiul, neavând dreptul să studieze la Moscova sau la Petersburg, din cauza legii despre oraşele în care au dreptul să locuiască evreii, a plecat în Elveţia. Mai apoi s-a stabilit la Paris, unde a studiat la Academia de Belle Arte, ulterior fiind profesor la Sorbona şi la Weimar.
Lucrarea lui de diplomă la Şcoala de desen din Chişinău a fost bustul lui Vladimir Ocuşco, profesorul său, pentru care toată viaţa a nutrit o stimă deosebită.
La venirea lui în Franţa, a făcut cunoştinţă şi s-a împrietenit cu celebrul sculptor francez Aristide Maillol (1861-1944), care l-a îndrumat cum şi unde să-şi expună operele. În anii primului război mondial a plecat în America, unde s-a şi stabilit cu traiul. În 1920, când a devenit clar cine a învins în război, organizează la Paris prima sa expoziţie personală, ca mai apoi, în 1929, să înfiinţeze alta la New York. Şi dacă în anii de până la Unirea din 1918 prefera să expună la Chişinău ori la Odessa, după 1921 prezenta împreună cu pictorii ruşi din emigraţie. Numele lui se întâlneşte în catalogul expoziţiei care în 1921 a avut loc la Londra, iar mai apoi la New York.
În 1912 presa basarabeană a publicat imaginea lui în atelierul său menţionând că este un artist prosper. În 1923 a fost din nou la baştină, devenind pentru tinerii de aici modelul omului care şi-a creat un nume în arta europeană. În anii şaizeci, când K.Rodnin şi R.Ocuşco s-au apucat să scrie o monografie despre Vladimir Ocuşco, adică despre profesorul celor doi mari sculptori A.Plămădeală şi N.Patlajan, ultimul a răspuns apelului şi, în 1961, a trimis din Franţa câteva pagini elogioase despre primul său dascăl de la Şcoala de desen.
Naum Patlajan s-a stins din viață în orașul Antib, Franța, în 1961.
Sursa: chisinau.blogspot.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
