Peste 70% dintre cetățenii moldoveni consideră că reformele din Republica Moldova nu sunt eficiente

80% dintre respondenți apreciază negativ schimbările care s-au produs în sistemul de pensii, 78% – în soluționarea conflictului transnistrean, 76% – în sistemul bancar, 72% – în sfera economică, 72% – în reformarea sistemului justiției, 71% – în domeniul politicii interne, 67% – în combaterea corupției. Cele mai palpabile schimbări au fost sesizate în activitatea autorităților publice locale – 41%, în domeniul culturii – 38%, științei – 36% educației și politicii externe – câte 29%.

Patru din zece respondenți consideră că Guvernul, condus de Pavel Filip, este în stare să schimbe lucrurile spre bine, mai mulți – 52% dintre cei intervievați, sunt sceptici în această privință, iar 7% nu s-au putut pronunța la subiect. Fiecare a șasea persoană intervievată consideră că recenta reformă a Guvernului (optimizarea ministerelor și a agențiilor de stat) ar putea conduce la crearea unui mediu de afaceri mai prietenos, circa o treime au o părere opusă, iar 46% au răspuns că reforma dată doar parțial va contribui la formarea unui mediu propice pentru întreprinzători.

Doar 5% la sută dintre respondenți consideră că situația social-politică din Republica Moldova în ultimii 2-3 ani s-a îmbunătățit, mai mult de 77% sunt de părerea că ea s-a înrăutățit. Fiecare a cincea persoană chestionată a menționat că situația social-politică din Republica Moldova în ultimul timp s-a înrăutățit din cauza nevalidării rezultatelor alegerilor locale noi în municipiul Chișinău, 17% au motivat prin impactul dezastruos al reformelor desfășurate în Republica Moldova, 15% – corupția în sistemul politic actual.

Una din trei persoane chestionate este de părerea că alegerile locale noi din 20 mai, anul curent, au fost libere și corecte, iar 37 la sută din cei chestionați consideră că acțiunile de protest, desfășurate actualmente la Chișinău, pot influența deciziile clasei politice din Moldova. Problemele care alarmează cel mai mult populația sunt sărăcia, lipsa banilor, nivelul scăzut de trai, corupția funcționarilor, prețurile înalte la produse alimentare și servicii comunale.

Dacă ar avea loc un referendum în care ar trebui să aleagă între integrarea în Uniunea Europeană și cea Eurasiatică, 39% dintre respondenți ar alege UE și 40% Uniunea Economică Eurasiatică, 7% nu ar participa la vot, iar 14% dintre cetățeni n-au fost în stare să se exprime opțiunea.

Sondajul a fost efectuat în 81 de localități (exceptând regiunea transnistreană), în perioada 26 iunie-7 iulie, pe un eșantion de 1195 de respondenți și are o marjă de eroare de +/- 3%.

Sursa: ipn.md