Petre Guran, director ICR „Mihai Eminescu”: „Abordăm un program cultural pentru întreg teritoriul R. Moldova”

De la începutul lui 2012, ICR a reuşit să bifeze nu numai organizarea în premieră a unor expoziţii şi conferinţe, dar şi să transforme deja în tradiţie mai multe programe de formare a oamenilor de creaţie. Directorul ICR din Chişinău, Petre Guran, ne-a comunicat ce proiecte sunt pregătite pentru vara curentă, când va începe restaurarea Muzeului Zemstvei şi ce oferte pregăteşte Institutul pentru studenţi.

– Ce a reuşit să facă ICR „Mihai Eminescu” în prima jumătate a anului 2012? A fost un început de an foarte puternic. Pe 15 ianuarie, în luna lui Eminescu, a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Culturii Naţionale. Cu această ocazie, domnul Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român, a ţinut la Chişinău prelegerea „Eminescu şi viziunea paradiziacă” şi a inaugurat o expoziţie de covoare basarabene. 

A urmat o serie de evenimente dedicate împlinirii celor 200 de ani de la încheierea Păcii de la Bucureşti dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist şi consecinţele acestui act pentru destinul Basarabiei. Aş enumera aici expoziţia dedicată ministrului de Externe român Grigore Gafencu, care a condus destinele diplomaţiei române în perioada grea de dinaintea pactului Ribbentrop-Molotov. La Chişinău şi apoi la Bălţi am organizat expoziţia „Memoria ca formă de justiţie” ce a prezentat consecinţele catastrofale ale instaurării regimului comunist asupra societăţii româneşti, caracterul inuman al sistemului de represiune căruia i-au căzut victime chiar realizatorii Marii Uniri din 1918.

În luna mai am continuat cu două evenimente majore. E vorba de expoziţia de cartografie şi fotografie veche Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere, acompaniată de un catalog ce ilustrează evoluţia spaţiului denumit Basarabia de la cele mai vechi hărţi care conţin toponimul Basarabia (sec. XVI) până în 1947, anul Păcii de la Paris, care a stabilit frontierele actuale dintre România şi R. Moldova.
Celălalt eveniment major al lunii mai a fost un congres internaţional dedicat consecinţelor anului 1812. Evenimentul s-a desfăşurat la Chişinău şi Iaşi şi a implicat aproape 100 de participanţi din 10 ţări. A fost prima ocazie când cercetătorii şi-au expus punctele de vedere pe marginea acestui subiect fără patimă şi cu o anumită detaşare. Am reuşit să discutăm şi să descoperim împreună aspecte importante ale istoriei acestui teritoriu în secolele XIX şi XX.

Vorbind de marile programe ale ICR-ului, aş spune că proiectul-far rămâne Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturza” în cadrul căruia am invitat aproape în fiecare săptămână câte un conferenţiar (Adrian Papahagi, Otilia Hedeşan, Victor Spinei, Mircea Babeş, Nicolae Ursulescu, Michel Kubler ş.a.).

Nu trebuie să uităm nici evenimentele muzicale care s-au derulat în această primă jumătate a anului. Cel mai important este Festivalul Zilele Muzicii Noi co-organizat cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din R. Moldova. Un alt proiect muzical important a fost concertul George Enescu sub bagheta maestrului Mihai Agafiţa şi în interpretarea violoncelistei Laura Buruiană. Recitalul s-a desfăşurat în mijlocul unei expoziţii de pictură românească organizate în parteneriat cu casa de licitaţii Artmark. Tablourile expuse au fost obiectul primei licitaţii în duplex Bucureşti-Chişinău. Licitaţia în sine a fost un spectacol.

În seria de evenimente cu care se încheie prima jumătate a anului aş mai menţiona Nopţile Pianistice de la sfârşitul lunii iunie – începutul lunii iulie. ICR va susţine participarea pianistului Horia Mihail la acest eveniment.

Aceste acţiuni ale ICR-ului sunt menite să întărească capacitatea administrativă şi de gestionare a unor proiecte culturale complexe de către instituţii culturale din R. Moldova. Un aspect important este faptul că am organizat expoziţii în alte oraşe din R. Moldova cum ar fi expoziţiile de la Casa Limbii Române de la Căuşeni, Muzeul de Etnografie din Soroca şi Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi. Toate aceste ieşiri din Chişinău ne permit încet-încet să abordăm un program cultural care ia în seamă necesităţile întregului teritoriu al R. Moldova.

– Ce proiecte se vor derula în vara curentă?
– Vara continuă cu şcoli de vară. Cea mai importantă este cea organizată de Dumitru Crudu la Orheiul Vechi. Este vorba de un atelier de scriere creativă pentru tinerii literaţi. Tot în această localitate pitorească vom organiza un plein-air pentru un grup de pictori de orientare artistică contemporană românească. Şase membri ai grupului „Prolog” împreună cu doi membri invitaţi din R. Moldova vor petrece o săptămână la Orheiul Vechi, după care va fi organizată o expoziţie cu lucrările lor la Muzeul Naţional de Artă din Chişinău.

– Vor fi continuate ateliere de lucru pentru restauratori?
– Anul acesta a şi început workshopul de batere a fierului la cald în localitatea Ţibăneşti din judeţul Iaşi. Workshopul este organizat în cadrul proiectului condus de arhitectul Şerban Sturdza la moşia fostului prim-ministru al României P. P. Carp. În aceeaşi localitate va avea loc în iulie un atelier de tencuieli tradiţionale. Această şcoală de vară este foarte importantă pentru cei care activează în restaurarea caselor vechi.
Avem de asemenea trei ateliere diferite la Bonţida, judeţul Cluj, în cadrul proiectului de restaurare a castelului Banffy. Acolo au fost organizate ateliere de dulgherie, zidărie şi tencuieli. La aceste ateliere participă studenţi de la Arhitectură, specialiştii Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor şi experţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

– La ce etapă se află pregătirile pentru restaurarea Muzeului Zemstvei din Chişinău?
– Deşi Parlamentul a votat o lege care să permită Ministerului Culturii să concesioneze această clădire Institutului Cultural Român pentru 25 de ani, semnarea propriu-zisă a contractului de concesionare a fost întârziată de imperfecţiuni în documentaţia de cadastru a respectivei clădiri. Imobilul a intrat abia recent în patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie. Din păcate, documentaţia de cadastru nu a fost redactată cu atenţie şi trebuie corectată. Aşteptăm ca Muzeul Naţional de Etnografie să termine aceste corecturi, ca să poată semna împreună cu ICR contractul de concesiune. ICR este gata, ca imediat după etapa de semnare, să înceapă chiar în 2012 lucrările de analiză a clădirii, pregătirea proiectului tehnic de restaurare şi obţinerea unui întreg şir de avize care sunt necesare pentru demararea şantierului.

– Ce se va întâmpla atunci cu expoziţiile care sunt organizate în spaţiile Muzeului Zemstvei?
– Aceste expoziţii şi ateliere sunt organizate cu sprijinul ICR. Le-am demarat în cadrul proiectului TANDEM finanţat de UE. Ce se va întâmpla pe perioada restaurării? Lucrările nu se vor face simultan la întreg ansamblul. Vor exista spaţii care vor rămâne o perioadă de timp în starea actuală şi vor putea fi utilizate temporar pentru asemenea activităţi. Ceea ce se întâmplă în Casa Zemstvei este o anticipare a potenţialului creator de manifestare culturală al acestui spaţiu şi ne bucurăm că ICR a redeschis un loc pentru iubitorii de frumos din Chişinău măcar şi în forma această intermediară.
De altfel, un alt eveniment pe care îl proiectăm peste vară este Festivalul Cinemaliga ce se va desfăşura în Casa Zemstvei.

– Aţi putea să ne spuneţi mai multe despre proiectul „Cinemaliga”?
– Cinemaliga, varianta chişinăuiană a manifestării Kino Kabaret din Quebec, va fi un workshop organizat în perioada 3-7 iulie în care toţi dornicii vor putea să facă film. Organizatorii încearcă să popularizeze ideea de artă liberă printre cei care nu au o formaţie profesională strictă stimulând creativitatea colectivă şi spontaneitatea. Obiectivul secundar al proiectului este să atragă atenţia asupra acestei arte în peisajul cultural din R. Moldova.

– Intenţionaţi să mai ţineţi conferinţe pentru studenţi?
– Eu o să fiu parte din programul masteratului „Marile cărţi ale civilizaţiei europene” deschis la Universitatea de Stat din Moldova. Studenţii admişi la acest masterat vor beneficia de contribuţia unor nume de excepţie în spaţiul universitar din R. Moldova, România şi UE. Aş vrea să menţionez numai câteva nume: Adrian Papahagi, Toader Paleologu, Sorin Lavric, Vlad Alexandrescu, Radu Preda, iar din R. Moldova vor fi Igor Şarov, Virgil Pâslariuc, Emil Dragnev, Adriana Cazacu, Andrei Cuşco, Tatiana Ciocoi ş.a. Cu această ocazie, aş vrea să anunţ studenţii că examenul de admitere va avea loc în lunile iulie-august. Mai multe informaţii vor putea găsi pe site-urile USM şi ICR.