Pirkka Tapiola: „În contextul situației instabile din regiune, noi dorim să sprijinim R. Moldova”

De atunci, în regiune, s-au întâmplat lucruri de care nici nu ne-am imaginat, motiv pentru care am discutat din nou cu diplomatul european despre R. Moldova în contextul evenimentelor din Ucraina.

– S-a schimbat cumva atitudinea Uniunii Europene față de R. Moldova în contextul evenimentelor din Ucraina?
– În primul rând, vreau să menționez că politica noastră față de R. Moldova a fost clară tot timpul. Ne apropiem deja de anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni, lucru care se va întâmpla pe 28 aprilie. Decizia a fost luată nu din cauza evenimentelor din Ucraina, ci datorită reformelor care au avut loc aici. Pe de altă parte, noi ne dăm seama de situația tensionată din regiune. Prin urmare, înțelegem că trebuie să lucrăm mai mult asupra reformelor și relațiilor bilaterale. Chișinăul este vizitat de oficiali europeni, se întreprind multe acțiuni. Noi am dublat eforturile noastre și am reușit să ducem până la capăt procedurile tehnice. Putem să ne așteptăm, așa cum a fost anunțat de Consiliul Europei, la semnarea Acordului de Asociere, inclusiv acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) în luna iunie.

– Dacă nu ar fi evenimentele din Ucraina, procesul de integrare în Uniunea Europeană ar fi fost mai lent?
– Nu aș spune că mai lent. De la început, scopul nostru era să semnăm Acordul de Asociere în timpul mandatului Comisiei Europene actuale. Noi preconizam să o facem în august-septembrie, ceea ce era destul de rapid pentru procedurile europene. Cred că, în contextul situației imprevizibile și instabile din regiune, noi am dorit să arătăm sprijinul nostru puternic și să avansăm cât mai mult posibil.

– Vedeți anumite asemănări între protestele din aprilie 2009 la Chișinău și recentele dezordini la Kiev?
– Să ne înțelegem, nu au fost dezordini, ci demonstrații. Văd mai mult diferențe, dar, desigur, sunt și unele asemănări. Demonstrațiile din 2009 s-au declanșat din cauza rezultatelor la alegeri. Oamenii au rămas dezamăgiți, pentru că așteptau mai multe reforme, mai multă democrație. De ce în schimb au pornit demonstrațiile la Kiev? Ele au început la scară mică din cauza schimbării cursului pro-european, și s-au extins după ce guvernarea a încercat să le suprime cu brutalitate. Oamenii, fiind tot mai frustrați, își apărau demnitatea și cereau schimbarea sistemului politic, ruperea legăturilor dintre politicieni și mediul de afaceri. Ei vroiau ca guvernanții să treacă de la declarații la fapte, la reforme concrete. Ați văzut că protestatarii nu au părăsit străzile pentru că vor ca noua guvernare să fie mai responsabilă și să nu se limiteze la declarații. Cred că demonstrațiile vor trece la alt nivel și vor fi martorii maturizării societății ucrainene.

– Regiunea transnistreană vrea să se integreze în Uniunea Vamală, deși economic este legată de spațiul european. Ce se va întâmpla cu agenții economici de pe malul stâng la Nistrului?
– Acum ei beneficiază de preferințe comerciale autonome, la fel ca agenții economici din toată Republica Moldova, și de o procedură simplificată de înregistrare la Chișinău. Toate acestea au contribuit la sporirea dramatică a exporturilor companiilor transnistrene pe malul drept al Nistrului și în UE. Odată cu lansarea ZLSAC, noi vrem ca ei să obțină noi oportunități și să facă mai mult comerț.

– Nu credeți că formatul „5+2” nu mai este eficient? Iată reprezentantul Tiraspolului, Nina Ștanski, a refuzat să meargă la o nouă rundă de negocieri la Viena.
– Din acest motiv nu am zburat nici eu la Viena. Dar vom găsi o altă dată pentru întâlnire după ce Parlamentul de la Chișinău va vota pentru anularea accizelor stabilite la mărfurile importate de către agenții economici din regiune (acesta a fost unul din motivele refuzului invocate de partea transnistreană n.red.). Ne dorim ca procesul să continue și suntem convinși că formatul „5+2” este singurul format de negocieri prin care putem găsi soluții durabile.

– Provocările au început să vină și din partea autonomiei găgăuze. Cum apreciați comportamentul liderilor de la Comrat?
– La întrebarea asta ar putea răspunde un analist politic, nu un diplomat. Noi încercăm să sprijinim populația găgăuză cât mai mult posibil. Pe 17 mai vom organiza Ziua Europei la Comrat. Va fi un eveniment foarte important. Totuși aș vrea să subliniez că soluția din 1994 prin care găgăuzilor li s-a dat autonomie este bună. Desigur rămâne loc de discuții despre cât de bine s-a respectat legea autonomiei. Este foarte important ca Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară de la Comrat să dialogheze fără emoții. UE vede în R. Moldova o societate multietnică, foarte diversă. De aici decurge puterea Moldovei. Respectarea drepturilor minorităților este un principiu fundamental în UE. Găgăuzii s-ar simți bine în comunitatea europeană. Totuși cineva s-ar putea întreba de ce evenimentele s-au precipitat în Găgăuzia tocmai acum, când suntem pe cale de a semna Acordul de Asociere. Întrebarea rămâne în aer.

– Credeți că lucrurile pot să se agraveze?
– Într-adevăr s-au instrumentat diverse acțiuni îndreptate împotriva opțiunii pro-europene a Republicii Moldova. Eu am chemat ambele părți să discute cu încredere unii cu alții și să găsească soluții. Nu vreau să speculez cum vor evolua lucrurile. Sper ca liderii de la Comrat să privească interesele Republicii Moldova ca interese ale țării lor și să beneficieze de posibilitățile pe care le oferim.

– Ce proiecte finanțate de UE vor fi lansate în 2014?
– Noi nu ne gândim la termeni de un singur an. Avem proiecte multianuale. În 2014 lansăm un program de susținere a agriculturii în valoare de 64 milioane de euro. Scopul principal va fi realizarea reformelor și îmbunătățirea serviciilor în sector. Dezvoltarea agriculturii în Moldova este extrem de importantă, pentru că Moldova este o țară agrară, și noi ne dorim ca ea să beneficieze de ZLSAC. Asta va duce la dezvoltarea agriculturii, mai multe locuri de muncă, posibilități noi de producere, ambalare și export. Al doilea proiect mare va fi Programul de implementare a ZLSAC în valoare de 30 milioane de euro, ce va include acțiuni de expertiză a infrastructurii și a condițiilor de comerț în țară. De asemenea vom aloca 38 milioane de euro pentru susținerea guvernului pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de Acordul de Asociere și sporirea transparenței utilizării banilor publici, ca oamenii să știe ce se întâmplă cu bugetul de stat și banii lor. Dorim să susținem și să monitorizăm implementarea planului de acțiuni privind drepturile omului, să sprijinim societatea civilă pentru combaterea și prevenirea discriminării. Am vorbit mai sus cât e de diversă societatea moldovenească și este important să construim poduri durabile între diferite grupuri. Dacă doriți să aveți o societate puternică, trebuie să evitați organizarea ei pe compartimente în funcție de criterii cum ar fi limba română, limba rusă sau altele, și să deveniți o națiune politică puternică care găsește poduri de comunicare. Altfel, veți crea părți vulnerabile în societate, de care nu aveți nevoie. Vor urmări cum se realizează Strategia națională de luptă cu corupția.

– Acum câteva zile, pentru prima dată în Moldova, a fost condamnat un judecător pentru acte de corupție.
– Da, am auzit de asta. Mesajul nostru e că trebuie să se lupte cu corupția la toate nivelurile. Dacă un judecător este corupt, oamenii rămân fără apărare. Corupția în sistemul judecătoresc este unul din cele mai serioase violări a drepturilor omului de care putem să ne imaginăm. Avem o atitudine foarte negativă față de acest fenomen. Felicit pe cei implicați în acest proces pentru rezultate bune, dar e nevoie să se facă mult mai mult.

– Securitatea energetică a R. Moldova rămâne subiect mereu actual. În ce măsură UE ne sprijină în acest sens?
– Noi lucrăm cu finanțatori europeni BERD și BEI la construcția gazoductului Iași-Ungheni. Avem proiecte privind energia din biomasă, eficiența energetică, suportul sectorului energetic. Aș vrea să subliniez importanța eficienței instituțiilor. Știți că mi-am exprimat îngrijorarea după suspendarea lui Victor Parlicov din funcția de director ANRE. Orice ar sta în spatele acestei decizii este foarte important să nu existe părți întunecate în independența ANRE, pentru că dacă sunt, atunci investitorii nu vor veni în sectorul energetic, transparența va fi redusă și lucrurile se vor agrava. Statul european nu favorizează indivizi, un grup de oameni sau lideri politici, ci integritatea instituțiilor. Dacă instituțiile funcționează bine, atunci lucrurile merg bine, fie că e vorba de bănci, instanțe de judecată sau companii energetice.