Nas înfundat, scurgeri nazale abundente, mâncărimi la ochi, strănut des – sunt simptomele alergiei și toate acestea din cauza ierbii sălbatice.
Conform Academiei Americane de Alergie, Astmă și Imunologie, în lume, rinitele alergice afectează de la 10% la 30% din populație. Aceeași instituție susține că ambrozia se află în top trei plante cu semințe ce cauzează alergie. În top mai regăsim păpădia și artemisia.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2015 s-au înregistrat 1655 de cazuri noi la cele 936 din anii trecuți. În aceste cifre se includ nu numai cazurile de rinită alergică, ci și rinofaringită, faringită și sinuzită cronică. Reiese că, în pofida faptului că în Republica Moldova planta este răspândită, puțini oameni cunosc că ea poate cauza alergie. Și cum cetățenii preferă întâi să se consulte pe internet, evită consultația specialistului.
„Credeam că e răceală”
Pe site-urile de socializare găsim diferite situații: „Fetelor, la voi nasul e înfundat sau curge? Eu prima dată mă confrunt cu această problemă. De la picături nazale cred că am iritat mucoasa. Am blocaje și nici nu pot respira deloc pe nas, am mai pierdut și gustul, mirosul. Iar noaptea e coșmar, cel puțin de două ori mă trezesc că nu pot respira!”, scrie Cristina Solomon.
De multe ori, rinita alergică se confundă cu răceala. „Am alergie din 2009, credeam că la fel este răceală, dar nu a fost așa. Am făcut teste la Spitalul Republican și au depistat că am reacții alergice la plantele sălbatice cum ar fi ambrozia, loboda, pelinul. Acum ambrozia inundă orașul, foarte multă lume se simte rău. M-am vaccinat 3 ani consecutiv și rezultatul este că alergia începe în iulie-august, dar înainte de vaccinare, suferința începea chiar din martie”, povestește Cristina.
Un caz similar este și al Irinei Cațaveică. Femeia se plânge pe rețelele de socializare că problema aceasta o are de 4 ani. „În primul an am trecut ușor. Am crezut că am răcit. În al doilea an, am luat tratament, la fel ca și în anul 3. Anul acesta nu îmi trecea cu nimic.
Otorinolaringologul mi-a zis clar că nimic nu mă va ajuta și că trebuie să schimb locul de trai. Am venit în Germania și timp de două zile parcă nimic nu am avut. Dar foarte mult sufeream de la nasul înfundat, lipsa mirosului, răgușeală, gâtul roșu, ochii înlăcrimați, strănuturi și imediat s-a rezolvat alergia. Aici și vremea e altfel. Plouă mai în fiecare zi – potolește praful și polenul. Aici și străzile sunt spălate, la sensul propriu”, scrie Irina Cațaveică.
Marina Casapciu, specialistă în alergologie la Spitalul clinic Republican spune că cele mai frecvente rinite alergice sunt cele polene care se mai numesc polinoze. „Polenul de plantă poate fi un alergen destul de important pentru rinită și acutizarea ei. Tratamentul se face cu preparate topice, antihistamine, picături pentru cavitatea nazală și oftalmice. Poate apărea conjunctivita, strănut abundent, obstrucție nazală abundentă cu probleme de respirație”, a declarat specialista pentru ziarul TIMPUL. Mai mult, rinita alergică, aflată în faza critică îi împiedică pe bolnavi să se odihnească de teama asfixierii, pentru că obstrucția crește în poziția întins și după strănuturi.
Iarba pârloagelor
Ambrozia mai este numită și „iarba pârloagelor”. Pe lângă faptul că se folosește în medicină, ea reprezintă și o problemă importantă în Statele Unite ale Americii, Europa, Canada, Japonia, Australia. În majoritatea țărilor europene planta este combătută prin metode chimice și mecanice, fiind recunoscută oficial ca plantă de carantină.
Directorul Grădinii Botanice din Chișinău, Alexandru Teleuță susține că problema ambroziei este de mai demult. „Planta este de carantină și se află printre primele pe lista celor 12 specii declarate. Din totalitatea persoanelor alergice din Europa, între 40-60% suferă de rinită, anume de la ambrozie”, susține specialistul.
În Republica Moldova nu se întreprind măsuri de combatere a ierbii respective. „Nici în localitățile rurale unde sunt responsabile autoritățile locale și nici în cele urbane. În Chișinău ar fi trebuit ca cei de la „Spații Verzi” să reacționeze”, precizează directorul Grădinii Botanice.
El vine cu niște recomandări care trebuie respectate cu strictețe.
„Pentru că ambrozia este o plantă viguroasă cu capacități de vitalitate foarte înalte, norma de adaptare este foarte largă și se înmulțește prin semințe, ea trebuie tăiată foarte scurt și de foarte multe ori. Crește pe șantierele de construcție sau pe câmpurile lăsate în păragină și se răspândește rapid. Odată tăiată incorect, ea se ramifică puternic și formează din nou semințe. Respectiv, se recomandă cosirea deasă la cea mai mică înălțime de la sol. Dacă o tăiem undeva de 2-3 cm de la sol și de vreo 3-4 ori ulterior, reușim să scăpăm de ea. Am putea să o smulgem tot cu rădăcină, dar cum este viguroasă, cu greu iese din sol”, explică directorul Grădinii Botanice.
Mai mult, specialistul se confruntă personal cu efectele negative ale plantei. „Soția și soacra au alergie la ambrozie. Și ce să facem dacă toate cărările, toate drumurile sunt pline cu ea. Soția mea aproape nu poate respira, e ceva colosal. De asemenea, în Grădina Botanică luptăm cu sălbăticiunea aceasta. Și o cosim foarte des ca să nu dea semințe. Dar în oraș nu se permite erbicidele (substanțe chimice pentru distrugerea ierburilor dăunătoare în agricultură), astfel trebuie stârpită manual”, menționează specialistul în botanică, Alexandru Teleuță.
