Liberalii vor aderarea la NATO și crearea unor pârghii reale pentru APL-uri
Iurie Chirinciuc, manager general al SRL ROVIGO, președinte al FC „Costuleni”
Sunt foarte multe de făcut, dar noi mereu încercăm să inventăm bicicleta. De fapt, noi ar trebui să preluăm experiențele pozitive ale Georgiei, Țărilor Baltice și altor state din vest care au reușit să facă reforme importante în economiile lor. În primul rând, mă refer la dezvoltarea businessului mic și mijlociu. Din păcate, toți vorbesc că trebuie să-i aducem pe cetățenii noștri acasă ca să investească în economia Moldovei, dar foarte puțin se face în acest domeniu. Toți vorbesc, dar puțini fac. Ar trebui să le creăm condiții avantajoase. De exemplu, să le oferim o scutire de impozite pentru cel puțin cinci ani, să creăm zone industriale în zone rurale. Am discutat cu foarte mulți concetățeni de peste hotare. Unii au posibilitatea să investească între 10 mii și 100 mii de euro, dar nu vor, fiindcă persistă această frică și nesiguranță în ziua de mâine. De aceea cred că oricât am vorbi de investiții, de aducerea cetățenilor acasă, fără a le garanta siguranța în ziua de mâine, fără a adera la blocul NATO, acest lucru nu va fi posibil.
Mihaela Iacob, șef adjunct al DAURF din cadrul Primăriei mun. Chişinău
Unul din obiectivele mele, în calitate de deputat, în cadrul echipei PL este implementarea prevederilor europene cu privire la agenda digitală, alinierea la cadrul legislativ al Uniunii Europene, cu privire la comunicație în bandă largă, accesul la informații publice, identitate electronică, protecția datelor cu caracter personal. Noi vom încerca să creăm un cadru legal și instituțional adecvat dezvoltării economiei bazate pe noile tehnologii, sporirea numărului de locuri de muncă bazate pe utilizarea TIC prin crearea parcurilor tehnologice și inovație, atragerea investițiilor și tehnologiilor, un cadru fiscal propice dezvoltării afacerilor în domeniul TIC, de producere și comercializare a produselor informatice autohtone.
Roman Boțan, viceprimar al orașului Orhei
Contrareforma administrativ-teritorială din 2003 a fostei guvernării comuniste, prin care s-au desființat județele și unele municipii, a tergiversat procesul dezvoltării regionale pentru mai mult de un deceniu, de aceea considerăm oportună modificarea în ansamblu a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Consolidarea autonomiei locale, în mod real, nu formalist, este un obiectiv ce urmează a fi atins, în conformitate cu politicile europene de coeziune teritorială.
Personal, în calitate de viceprimar, am constatat existența unei legislații imperfecte și lipsa unor pârghii reale pentru administrațiile publice locale. De exemplu, în lupta cu comerțul stradal ilicit primăria poate sesiza, conform legii, organele cu atribuții de control pentru a lua măsuri, iar acestea sunt obligate, în baza legii, să constate și să aplice sancțiuni. Organele cu atribuții de control (Inspectoratul Fiscal de Stat, Inspectoratul de poliție) pot raporta că măsurile au fost luate, iar, de facto, rezultate nu există. Primăria nu poate decât adresa, din nou, demersuri la nesfârșit. Motivul este dependența politică a structurilor în cauză, lipsa dorinței de a lucra pentru comunitate, dar și imperfecțiunea legislației. Primăria poate apela la Garda populară, dar aceasta nu are atribuții de constatare și de aplicare a sancțiunilor, având doar posibilitatea sesizării organelor competente. Cu totul altfel este situația în alte state, unde poate fi constituită, de exemplu, poliția locală, unde APL-ul se bucură de autonomie reală și poate gestiona rapid situațiile expuse. Și astea sunt doar câteva aspecte, din păcate, ele sunt mai multe. Politica promovată de Partidul Liberal, inclusiv în domeniul administrației publice locale, este una realistă și conform intereselor comunităților locale și cetățenilor.
Alina Zotea, economist, asistent de deputat al Parlamentul Republicii Moldova
Îmi doresc cu adevărat un stat de drept și democratic, în care legile să funcționeze în beneficiul cetățenilor. De asemenea, sper că, alături de colegii mei, să păstrăm și să dezvoltăm drumul economiei libere, să susținem și să protejăm drepturile întreprinderilor mici și mijlocii oferind cetățenilor RM locuri de muncă bine plătite.
Democrații promit susținerea businessului mic și a tinerilor specialiști
Demian Caraseni, vicepreşedintele Adunării Populare al Autonomiei Găgăuze
Găgăuzia trebuie să fie o parte integrantă a Republicii Moldova, atât din punct de vedere politic, cât și sub aspect economic. După alegeri parlamentare, Comisia mixtă formată din deputați ai Adunării Populare și ai Parlamentului va trebui să lucreze mai intens pentru a anula posibilele contradicții juridice ca problemele să nu apără din nimic. Vom urmări ca legea privind statutul Găgăuziei să funcționeze, iar legile din autonomie să nu se bată cap în cap cu Constituția Republicii Moldova.
Consider că trebuie să avem relații excelente și cu Federația Rusă, și cu Uniunea Europeană, ca să putem utiliza în republică tehnologii de ultimă oră, să creăm locuri de muncă noi, să avem o generație tânără sănătoasă, iar Moldova să fie atractivă pentru investitori. Noi știm că banii iubesc liniștea și nu trebuie să permitem în niciun caz să se întâmple la noi ceea ce se întâmplă la vecinii noștri ucraineni. Vom consolida statutul de neutralitate și independență al Republicii Moldova.
Vasile Bâtcă, preşedintele Consiliului Raional Nisporeni
Autoritățile publice locale trebuie să aibă o autonomie atât financiară, cât și administrativă pentru a rezolva problemele lor în teritoriu, iar conducătorii locali – să fie supuși unui control riguros. Cred că e necesară revederea sistemului bugetar și fiscal din republică, ca administrația publică locală să aibă mai multe beneficii. Avem probleme cu gazificarea, cu drumurile, alimentația cu apă și canalizarea localităților. Avem nevoie de investiții în industria prelucrătoare, pentru că în raionul Nisporeni, de exemplu, sunt multe livezi, dar nu avem unde prelucra fructele.
Vreau să devin deputat ca să ridic nivelul de trai în Republica Moldova și oamenii să aibă încredere în autoritățile centrale. Vreau să-mi expun opinia în baza experienței mele acumulate în raion, ca cei din parlament și guvern să cunoască situația reală, dar nu din auzite.
Nicolae Molozea, consilier raional, Ştefan Vodă, director „Elex″ SRL
În parlament voi face ceea am făcut și până acum în raion. Am să mă strădui ca raionul Ștefan Vodă să beneficieze de susținere. Partidul Democrat încă nu a avut niciodată candidați din Ștefan Vodă în parlament. Nu sunt oligarh, nu am de gând să plec din Ștefan Vodă, o să fiu tot timpul în preajma oamenilor. Dacă voi fi deputat voi avea mai multe posibilități de a atrage investiții, de a aduce bani pentru școli, grădinițe. Merg în parlament pentru că știu ce se întâmplă în raion din interior.
Eu cred că ceea ce ar trebui să facem noi în primul rând în republică este să ne întoarcem cu fața la oamenii de afaceri autohtoni, să susținem businessul mic și mijlociu din agricultură și alte sfere ale economiei. Nu știu de ce, ei sunt lăsați la o parte în favoarea companiilor mari. Este necesar să creăm condiții avantajoase pentru pornirea unor afaceri mici. Bugetul statului nu o să aibă decât de câștigat.
Elena Bacalu, vicepreşedinte al Consiliului Raional Cahul
Consider că e nevoie de niște amendamente în Codul Educației și Codul Familiei unde sunt, după părerea mea, multe lacune. Voi propune să revenim la școala pentru adulți. Altă problemă este soarta elevilor după clasa a IX-a: în instituțiile de învățământ nu se face orientare profesională, nu cunoaștem să fi existat vreun plan la minister sau la direcția învățământ în acest sens. În instituțiile de învățământ nu sunt suficienți psihologi. Situația e critică în toată țara, însă copiii se confruntă regulat cu diverse abuzuri: emoționale, fizice, materiale și chiar sexuale. Practic nu are cine să lucreze cu acești copii.
Trebuie să revedem situația tinerilor specialiști. Ei nu sunt încurajați și nici promovați. Nu putem să ne spălăm pe mâini dându-le o îndemnizație de 32 mii de lei și atât. E nevoie de mentori care să-i îndrume pe tinerii specialiști angajați în localitățile rurale.
De asemenea, pun mare accent pe parteneriatele între unitățile de învățământ din Republica Moldova și cu cele din România, Ucraina, adică țările vecine.
