Agresiunea rusă din Crimeea nu a început odată cu anexarea militară a peninsulei. În practică, omuleții verzi nu au întâmpinat o puternică opoziție a populației civile, care, în marea ei parte, a susținut trecerea Crimeii în componența statului rus. De ce? Pentru că, în toți anii anteriori, populația a fost bombardată informațional cu mesaje conform cărora, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, ucrainenii din Crimeea vor deveni cetățeni europeni de rangul doi, fiind ușor de înțeles că această idee este total eronată pentru oricine ar dori să argumenteze critic.
Aceste mesaje se definesc în literatura de specialitate ca fake news, sintagmă care a luat amploare în 2016, odată cu alegerea președintelui american Donald Trump, rezultat care, conform mai multor thin-tank-uri occidentale, ar fi fost influențat de către acest fenomen. Dar nu orice știre falsă intră în această categorie. Spre exemplu, eroarea jurnalistică sau satira, chiar dacă pot prezenta elemente false, nu pot fi catalogate fake news, pentru că intenția de a manipula lipsește.
Cu alte cuvine, fake news se poate defini ca manipularea opiniei publice prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, în mod voit, de către o entitate statală sau non-statală, pentru a atinge anumite obiective politice sau strategice.
Toate campaniile electorale din ultimii ani din Occident au fost marcate de acest fenomen, motiv pentru care ar fi o greșeală să credem că alegerile ce vor urma în R. Moldova vor fi altfel.
Nu în cele din urmă, în statele occidentale, se observă o tendință de asociere între fake news și mișcările populiste, în general de extremă dreapta, care aleg să militeze pentru naționalism, euroscepticism sau viziuni anti-NATO. Evident, sunt mișcări care rămân marginale în multe dintre state, dar este deja vizibil faptul că asistăm la un război informațional, ca rezultat al ciocnirilor dintre cele două blocuri geopolitice: cel euroatlantic și cel euroasiatic.
Dacă vorbim despre un război hibrid, orchestrat acum, în special prin fake news, ar trebui să nu uităm că astfel de războaie pot escalada până la confruntări militare. Nu degeaba. În 2018, am asistat la cel mai mare exercițiu militar de după sfârșitul Războiului Rece, realizat atât de NATO cât și, de cealaltă parte, de Federația Rusă.
