Povestea lui Robert Gatman, tânărul implicat în crearea unei inimi artificiale: Am devenit mai puternic

Ştie ce înseamnă suferinţa, pentru că la vârsta de doi ani a fost diagnosticat cu o afecţiune a inimii, a luptat pentru viaţa sa, iar acum vrea să-i ajute şi pe alţii să descopere speranţa. A luat boala ca pe … un dar, pentru că l-a făcut mai puternic. De aproape un an, Robert Gatman, student al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa” din Iaşi – Facultatea de Bioinginerie, este membru al echipei Centrului de Transfer Tehnologic MAVIS, care a creat o inimă artificială care poate funcţiona fără întrerupere şi 100 de ani. ”La nivel de subconştient îţi doreşti să faci ceva pentru oamenii care suferă de boli cardiovasculare, mai ales că ştiu problema şi din ipostaza pacientului şi vreau să îi ajut pe cei care suferă”, mărturiseşte Robert Gatman, potrivit Agerpres.

La vârsta de doi ani, a fost diagnosticat cu o afecţiune gravă la nivelul inimii.

“La vârsta de doi ani am fost diagnosticat cu probleme la valva aortică. A fost o copilărie mai grea, un pic mai diferită faţă de cea a altor copii. Când eşti copil e greu de înţeles de ce alţi copii pot să facă sport şi tu nu. Cu ajutorul părinţilor, care m-au susţinut mereu, am devenit mai puternic. Consider că în viaţă nu trebuie să laşi capul în jos, ci trebuie să joci cu cărţile pe care ţi le dă. Această boală nu o văd ca pe un blestem, o văd ca pe un dar, pentru că m-a făcut mai puternic şi să ajut la rezolvarea unor probleme globale”, ne spune Robert.La 18 ani, a suferit o intervenţie chirurgicală la Institutul de Cardiologie din Chişinău, ocazie cu care i-a fost înlocuită valva afectată cu una mecanică. “Dacă e linişte în jurul meu se poate auzi cum bate această valvă. În momentul în care mi s-a spus că voi face o intervenţie chirurgicală, am fost puţin circumspect. Nimeni nu îşi doreşte să fie operat. (…) Ulterior, mi-am dat seama că asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Datorită doctorilor de la Institutul de Cardiologie din Chişinău operaţia a decurs cu succes şi acum mă simt mult mai bine”, povesteşte Robert Gatman. De atunci, viaţa sa a luat o altă turnură. “Această experienţă m-a făcut mai puternic şi m-a determinat să mă implic în domeniul cardiovascular ca bioinginer şi să ajut persoanele care au astfel de probleme. De când mă ştiu doream să mă implic în domeniul cardiovascular. Iniţial, îmi doream să fiu chirurg cardiolog, dar ulterior am aflat de Facultatea de Bioinginerie. De mic copil mi-au plăcut Medicina, dar şi disciplinele reale, precum Fizica şi Matematica. După operaţie am decis că bioingineria e specializarea perfectă pentru mine”, declară pentru AGERPRES Robert Gatman. După numai un an de la intrarea la facultate, Robert a avut oportunitatea de a se implica activ în cercetarea medicală şi a devenit unul dintre studenţii care activează în cadrul Centrului de Transfer Tehnologic MAVIS. “Am înţeles că pot ajuta şi eu la o schimbare. Cu ajutorul universităţii am învăţat de la zero unele chestii. Am lucrat din greu. Stăteam la Centrul de Transfer Tehnologic până la ora 01,00 – 02,00 noaptea, pentru a lucra. Când am fost premiaţi, sentimentul simţit a fost unul extraordinar. Am simţit că nu am lucrat degeaba. Din perspectiva pacientului a fost o bucurie că fac paşii cei buni. În final, munca noastră a fost fructificată. Alături de colegii mei am ajutat la elaborarea unei inimi mecanice. Cel mai bine acest dispozitiv a fost apreciat de experţii şi titanii dispozitivelor cardiovasculare pe care i-am întâlnit în Dallas, SUA. Între timp am mărit echipa cu mai mulţi voluntari. Vrem să facem teste cu apă şi sânge. După ce vom optimiza pompa, ne dorim să trecem pe testul cu animale. Mă regăsesc în acest domeniu şi aş vrea să continui să lucrez la inima artificială MAVIS. Mai am încă doi ani de facultate”, arată Robert. Tânărul speră să obţină fonduri europene pentru un start-up şi să scoată cât mai curând posibil pe piaţă inima artificială. “Desigur, acesta este un proces destul de îndelungat”, spune cu resemnare, dar şi cu optimism Robert Gatman. Pasiunile sale sunt împărtăşite şi de fratele său mai mic, în vârstă de 16 ani. Acesta vrea să devină şi el unul dintre specialiştii în domeniul bioingineriei medicale. Robert crede că medicina avansează într-un ritm galopant datorită noilor inovaţii chiar şi în domeniul Inteligenţei Artificiale. “Am observat că foarte mult s-a dezvoltat piaţa asiatică, iar piaţa ieşeană este pionieră în acest domeniu al inimii artificiale pentru Europa de Est şi printre puţinele din Europa. Sper că în câţiva ani vom atinge unele vârfuri şi obiective la care nu visam acum câţiva ani. Inteligenţa artificială este momentan, pentru ingineri, un ajutor foarte mare. Poţi să reduci timpul de lucru de la o săptămână la un minut. Mi se pare că e o chestie de viitor. Atunci când a fost introdus calculatorul în viaţa noastră foarte multe persoane au fost reticente. Dar el a redus timpul de lucru extraordinar. Lucrurile progresează. Consider că AI va ajuta, nu cred că va înlocui în totalitate munca medicului sau a celor din domeniul medical. Va ajuta mult la progres. Nu trebuie să fim reticenţi, pentru că dispozitivele medicale vor fi viitorul. Momentan nu putem face inimi exact ca cele umane, dar datorită medicamentelor imunosupresoare care sunt pe piaţă şi dispozitivelor medicale implantate noninvaziv, wireless, pacientul va putea avea o viaţă cât mai normală”, a arătat el.