Criza din Rusia ar putea avea drept repercusiune o scădere a PIB-ului Republicii Moldova cu până la 4%, avertizează un raport al Expert-Grup publicat miercuri.
Potrivit documentului, sectorul construcțiilor, atât rezidențiale, cât și nerezidențiale, va fi unul dintre cel mai puternic lovite de criza din Rusia. Acesta este domeniul în care lucrează cea mai mare parte a emigranților moldoveni.
Trei opțiuni pentru imigranții moldoveni
Concetățenii noștri vor încerca să se adapteze la noile condiții, având trei căi posibile: o parte vor fi în stare să renegocieze salariile pe care le primesc în ruble până la un nivel cel puțin apropiat (exprimat în dolari sau euro) anterior crizei; o parte vor accepta noile realități și vor fi de acord să lucreze pentru salarii mai mici; alții își vor pierde locurile de muncă și fie vor reveni acasă, fie vor încerca să se reintegreze căutând locuri de muncă în alte sectoare, estimează autorul raportului, Adrian Lupușor.
În opinia sa, deprecierea rublei nu este de natură să influențeze prea mult nivelul veniturilor din exporturi, după ce Rusia a impus embargouri asupra produselor moldovenești. Ar exista chiar posibilitatea ca Moscova să renunțe la embargo, pentru a face față cererii în creștere pentru produse alimentare.
De asemenea, în această perioadă nu putem spera la noi investiții directe din Rusia în economia moldovenească. De altfel, în ultimii 4 ani investițiile străine directe din Federația Rusă au constituit mai puțin de 1% din totalul influxurilor.
Impactul prin intermediul sumelor trimise de emigranți va fi probabil cel mai important. Experții anticipează o reducere cu 20 la sută a sumelor bănești trimise din Federația Rusă, ceea ce, pe termen scurt, este echivalent cu diminuarea cu aproximativ 12 la sută a influxului total de bani.
În lipsa unor mecanisme de adaptare (migrarea către alte sectoare, către alte țări), scăderea transferurilor dinspre Rusia va fi însoțită de o serie de efecte esențiale asupra economiei moldovenești. Între acestea, se va scădea consumul gospodăriilor casnice cu 5-7%, încasările bugetare vor scădea cu 3,5-3,7%. „Reducerea veniturilor bugetelor va impune fie reducerea transferurilor sociale către gospodăriile casnice cu circa 4,5-7,0% (ceea ce va servi ca impuls suplimentar asupra sărăciei), fie renunțarea la alte cheltuieli pentru a păstra intact nivelul de cheltuieli sociale”, afirmă Expert-Grup.
În plus, se va crește deficitul bugetar cu circa 1,0-1,5% față de scenariul de bază, estimat pentru 2014 la 2,6% din PIB.
Reacție în lanț
Oricât de paradoxal ar părea, dar reducerea veniturilor din Rusia va determina, cel mai probabil, un nou val de emigrare, atât către alte destinații, cât și spre Rusia. Astfel, rata de ocupare ar putea să scadă cu 2-4 la sută, ceea ce se va reflecta în capacitățile de producție ale firmelor moldovenești. De aici, o reacție în lanț: reducerea ocupării va determina, pe termen scurt, o scădere a exporturilor totale de circa 4,5% și o scădere a importurilor cu circa 4%.
Expert-Grup estimează că vor exista presiuni suplimentare, greu de cuantificat, asupra leului moldovenesc: efectul total net este reducerea PIB-ului cu circa 3,6-4,0% față de scenariul de bază. Această scădere este incomparabil mai mare față de rezultatele altor cercetări, unde s-a ținut cont doar de efectele de runda întâi.
Există riscul scăderii salariilor și pensiilor
În consecință, experții recomandă Guvernului să identifice resurse de finanțare a deficitului bugetar aflat în creștere sau să raționalizeze cheltuielile în cadrul sectoarelor și între sectoare, astfel încât să poată mențină intact nivelul cheltuielilor sociale. Adică a banilor alocați pentru plata salariilor, a pensiilor, a ajutoarelor sociale.
În context, Expert-Grup avertizează că funcționarii vor trebuie să aloce cu mai multă precizie banii destinați îndemnizațiilor sociale, să evite erorile, dar și să înlăture corupția.
„Calculele Ministerului Economiei arată că, cu o distribuție judicioasă și bine țintită a ajutorului social, resursele alocate în cadrul legii ajutorului social ar fi mai mult decât suficiente pentru a elimina definitiv sărăcia calculată la pragul național”, se arată în document.
Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești pe 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei. Vinovată de situația curentă este anume guvernarea rusă care a instituit un model de capitalism de stat, unde exproprierile firmelor private sunt la ordinea zilei, iar marile corporații controlate de Kremlin operează în cadrul unor constrângeri bugetare foarte relaxate, concluzionează Expert-Grup.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
