Premiul Nobel pentru Economie 2023 a fost acordat Claudiei Goldin, profesor la Harvard, pentru că a contribuit la înţelegerea rezultatelor pe care le au femeile pe piaţa muncii
Premiul Nobel pentru economie a fost acordat luni Claudiei Goldin, profesor la Universitatea Harvard, pentru că a contribuit la înţelegerea rezultatelor pe care femeile le au pe piaţa muncii, relatează Associated Press, preluată de G4media.ro.
Claudia Goldin este doar a treia femeie care primeşte premiul Nobel pentru Economie, care a fost anunţat la Stockholm de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Născută în 1946 la New York, Claudia Goldin a obţinut un doctorat în 1972 la Universitatea din Chicago, iar în prezent este profesor la Universitatea Harvard.
Premiul Nobel i-a fost acordat „pentru că a avansat înţelegerea noastră în ceea ce priveşte rezultatele femeilor pe piaţa muncii”, arată comunicatul postat pe nobelprize.org.
„Înţelegerea rolului femeilor pe piaţa muncii este importantă pentru societate. Datorită cercetărilor revoluţionare ale Claudiei Goldin, acum ştim mult mai multe despre factorii care stau la baza acestei situaţii şi despre barierele care ar putea fi depăşite în viitor”, a declarat Jakob Svensson, preşedintele Comitetului pentru Premiul Nobel în ştiinţe economice.
Ce arată cercetările Claudiei Goldin
Potrivit nobelprize.org, laureata din acest an, Claudia Goldin, a oferit prima descriere cuprinzătoare a câştigurilor şi a participării femeilor pe piaţa muncii de-a lungul secolelor. Cercetarea sa dezvăluie cauzele schimbării, precum şi principalele surse ale diferenţelor de gen care persistă. Femeile sunt mult sub-reprezentate pe piaţa globală a muncii şi, atunci când lucrează, câştigă mai puţin decât bărbaţii.
Claudia Goldin a răscolit arhivele şi a colectat peste 200 de ani de date din SUA, ceea ce i-a permis să demonstreze cum şi de ce diferenţele de gen în ceea ce priveşte veniturile şi ratele de ocupare a forţei de muncă s-au schimbat de-a lungul timpului.
Goldin a arătat că participarea femeilor pe piaţa muncii nu a avut o tendinţă ascendentă pe toată această perioadă, ci formează o curbă în formă de U.
Participarea femeilor căsătorite a scăzut odată cu tranziţia de la o societate agrară la una industrială la începutul secolului al XIX-lea, dar apoi a început să crească odată cu ascensiunea sectorului serviciilor la începutul secolului al XX-lea. Goldin a explicat acest model ca fiind rezultatul schimbărilor structurale şi al evoluţiei normelor sociale privind responsabilităţile femeilor pentru casă şi familie.
Pe parcursul secolului XX, nivelul de educaţie al femeilor a crescut în mod continuu, iar în majoritatea ţărilor cu venituri ridicate acesta este acum substanţial mai ridicat decât cel al bărbaţilor. Goldin a demonstrat că accesul la pilula contraceptivă a jucat, de asemenea, un rol important în accelerarea acestei schimbări revoluţionare, oferind noi oportunităţi de planificare a carierei.
În pofida modernizării, a creşterii economice şi a creşterii proporţiei femeilor angajate în secolul XX, pentru o perioadă lungă de timp, diferenţa de venituri dintre femei şi bărbaţi nu s-a redus aproape deloc. Potrivit lui Goldin, o explicaţie ar fi în faptul că deciziile educaţionale, care au impact asupra oportunităţilor de carieră pe parcursul întregii vieţi, sunt luate la o vârstă relativ fragedă. Dacă aşteptările tinerelor femei sunt formate de experienţele generaţiilor anterioare – de exemplu, ale mamelor lor, care nu s-au întors la muncă până când copiii nu au crescut – atunci dezvoltarea va fi lentă.
Din punct de vedere istoric, o mare parte a diferenţelor de venituri între femei şi bărbaţi ar putea fi explicată prin diferenţele în materie de educaţie şi alegeri profesionale. Cu toate acestea, Goldin a arătat că, în prezent, cea mai mare parte a acestei diferenţe de câştiguri este şi între femeile care au aceeaşi ocupaţie, iar aceasta apare în mare parte odată cu naşterea primului copil.
Premiul pentru economie anunţat luni încheie sezonul Nobel 2023. Premiile Nobel pentru medicină, fizică, chimie, literatură şi pace au fost anunţate săptămâna trecută.
Premiul Nobel pentru economie a fost creat în 1968 de Banca Centrală a Suediei şi este cunoscut în mod oficial sub numele de Premiul Băncii Suediei în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel.
Câştigătorii de anul trecut au fost fostul preşedinte al Rezervei Federale Ben Bernanke, Douglas W. Diamond şi Philip Dybvig, pentru cercetările lor privind falimentele bancare, care au contribuit la definirea răspunsului agresiv al Americii la criza financiară din 2007-2008.
Doar trei dintre cei 93 de laureaţi în economie au fost femei.
Premiile Nobel sunt înmânate în cadrul unor ceremonii de decernare speciale care au loc în decembrie la Oslo şi Stockholm. Premiul în bani este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari). Câştigătorii primesc, de asemenea, o medalie din aur de 18 carate şi o diplomă.
