Presa americană: Marea Britanie este blocată într-o criză economică pe care singură și-a provocat-o

”Regatul Unit este blocat într-o criză economică pe care el însuși și-a provocat-o”, constată CNN, explicând că anunțarea celui mai mare pachet de reduceri fiscale din ultimii 50 de ani generează o gaură uriașă în finanțele țării, dar și în credibilitatea acesteia în fața investitorilor. The Guardian notează că Banca Angliei a trebuit să intervină cu o infuzie de 65 de miliarde de lire sterline pentru evitarea unui crah sistemic, în timp ce politica economică a noului premier britanic, Liz Truss, bazată pe relaxare fiscală și pe împrumuturi extinse este criticată de economiști și de organismele internaționale.

Fondul Monetar Internaţional şi agenţia de rating Moody’s au criticat noua strategia economică a Guvernului britanic, în timp ce investitorii se aşteaptă la noi turbulenţe pe pieţele de obligaţiuni care au determinat deja Banca Angliei să promită o acţiune “semnificativă”, transmite Reuters.

Noul ministru britanic al Finanţelor, Kwasi Kwarteng, a prezentat, săptămâna trecută, un plan care prevede reducerea taxelor şi o creştere a împrumuturilor, estimând că aceste costuri ridicate vor fi compensate de dublarea ritmului de creştere economică. În acelaşi timp, Guvernul de la Londra a anunţat că va subvenţiona facturile la energie pentru gospodării şi firme cu o valoare de 60 de miliarde de lire sterline (64 de miliarde de dolari) numai în următoarele şase luni.

În replică, FMI a apreciat că aceste propuneri, care au prăbuşit cursul de schimb al lirei până la un minim istoric de 1,0327 dolari, vor duce la agravarea inegalităţilor şi de asemenea a pus sub semnul întrebării logica lor.

“Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare”, a declarat un purtător de cuvânt de la FMI.

Jim Reid, analist la Deutsche Bank, a descris criticile venite de la FMI drept “destul de usturătoare”.

FMI are o importanţă simbolică în politica Marii Britanii, pachetul său de susţinere din 1976, după o criza a balanţei de plăţi, fiind considerat un punct de minim în istoria economică modernă a Marii Britanii.

Separat, agenţia de rating Moody’s a avertizat că reducerile ample de taxe nefinanţate sunt un element “negativ” pentru Marea Britanie.

“Un şoc susţinut de încredere care ar putea apărea ca urmare a îngrijorărilor pieţelor faţă de credibilitatea strategiei fiscale a Guvernului, ce ar rezulta în majorarea semnificativă a costurilor de finanţare, ar putea slăbi în mod permanent serviciul datoriei Marii Britanii”, a subliniat Moody’s.

Aceste critici venite de la FMI şi Moody’s pun noi presiuni asupra ministrului Finanţelor, Kwasi Kwarteng, să îşi reevalueze politica fiscală care a provocat un colaps al valorii activelor britanice în ultimele zile. Potrivit calculelor Reuters, costurile cu împrumuturile pe zece ani ale Guvernului britanic au înregistrat cea mai mare creştere lunară de după 1957.

În acest context, economistul şef de la Banca Angliei, Huw Pill, a spus că este posibil ca banca centrală să decidă o majorare “semnificativă” de dobândă la reuniunea sa din luna noiembrie, adăugând că turbulenţele de pe pieţele financiare au un impact serios asupra economiei şi vor fi luate în calcul în următoarele previziuni elaborate de Banca Angliei.

Premierul britanic, Liz Truss, a apărat bugetul înaintat de guvernul său, afirmând că a fost nevoită să adopte măsuri decisive. Într-un interviu acordat BBC, doamna Truss a afirmat că măsurile, printre care se numără şi reduceri semnificative de taxe, au fost necesare pentru a pune în mişcare economia: „Ceea ce este important este că guvernul britanic a acţionat pentru a garanta că oamenii sunt protejaţi în faţa acestor costuri mari ale energiei, pentru a pune în mişcare economia.

Desigur, multe dintre măsurile pe care le-am anunţat nu se vor întâmpla peste noapte şi nu vom vedea o creştere economică peste noapte, însă este important că plasăm această ţară pe o traiectorie mai bună, pe termen lung.” Un ministru de rang înalt al Trezoreriei, Chris Philp, a refuzat să accepte că economia britanică ar fi în criză.

Franța, îngrijorată de de situația economică din Marea Britanie

Ministrul Finanțelor, Bruno Le Maire, din Franța, a declarat vineri, 30 septembrie, că este îngrijorat de situația economică din Marea Britanie, unde planul premierului Liz Truss de reducere uriașă a impozitelor a dezlănțuit haosul pe piețele financiare, scrie Reuters.

„Nu sunt îngrijorat de euro, dar sunt îngrijorat de situația din Marea Britanie”, a declarat Bruno Le Maire la postul de radio Europe 1.

„Arată că astfel de anunțuri dramatice nu funcționează”, a spus oficialul francez, care a adăugat și că Marea Britanie plătește prețul pentru ieșirea din Uniunea Europeană.

Planul fiscal al premierului Liz Truss, prezentat vinerea trecută de ministrul de Finanțe Kwasi Kwarteng, a provocat o criză de încredere în guvernul britanic. Lira sterlină și prețul obligațiunilor guvernamentale au fost lovite puternic și au și au zdruncinat piețele globale.

„Ieșirea din Europa are un cost considerabil, deoarece Europa oferă protecție (…) zona euro ne-a protejat în timpul crizei Covid”, a declarat Le Maire.

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii politice europene pe 6 octombrie la Praga, au raportat joi seară mai multe media, notează AFP.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit site-ului Politico, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe.

Pe atunci ministru de externe, Liz Truss şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron, în mai.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea.

Convertită târziu la cauza Brexit-ului, Liz Truss a adoptat adesea un ton dur faţă de UE şi a fost arhitectul legislaţiei vizând să ocolească acordul post-Brexit asupra Irlandei de Nord, o sursă de tensiuni cu Bruxellesul.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări.