La 23 martie 2012, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a depus jurământul, devenind al patrulea preşedinte din scurta istorie a Republicii Moldova.

Alegerea unei persoane independente în funcţia de preşedinte, după un proces îndelungat de negocieri, părea să fi pus capăt celor aproape trei ani de criză politică, marcaţi de două scrutinuri anticipate (29 iulie 2009 şi 28 noiembrie 2010), o lungă perioadă de interimat prezidenţial şi fricţiuni între partidele de la guvernare, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL), care au constituit, în două rânduri, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE 1 şi AIE 2).

Însă, după 13 luni de când Republica Moldova are preşedinte, criza politică s-a acutizat, fosta republică sovietică rămânând, între timp, fără premier şi preşedinte al Parlamentului, funcţiile fiind asigurate prin interimat, iar acordul AIE 2 pare compromis.

EVOLUŢII ÎN INTERIORUL PARTIDELOR POLITICE

Ultimele alegeri anticipate parlamentare, organizate la 28 noiembrie 2010, au configurat un Legislativ format din patru partide: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), cu 42 de mandate, PLDM (32), PDM (15) şi PL (12). În prezent, PCRM a rămas cu 34 de deputaţi, PLDM cu 31 şi PL cu 7, PDM fiind singurul partid care a reuşit să-şi păstreze intact numărul de mandate. Apariţia a nouă deputaţi neafiliaţi în Parlamentul de la Chişinău şi formarea unui alt grup PL denotă evoluţii, însoţite adeseori de fricţiuni, în interiorul partidelor parlamentare, cu repercusiuni pe scena politică moldovenească.

PLDM este primul partid care a pierdut un parlamentar. Prim-vicepreşedintele partidului, Mihai Godea, a părăsit formaţiunea, la 3 mai 2011, şi s-a lansat în calitate de candidat independent la alegerile primarului general al muncipiului Chişinău, obţinând 0,82% de voturi. Ulterior, la 21 iulie 2011, el a anunţat lansarea formaţiunii politice Partidul Acţiunea Democrată (PAD).

Plecarea din PLDM a fost urmată de altele opt din cadrul PCRM, o formaţiune politică asupra căreia plana pericolul scindării, după ce s-a aflat timp de opt ani la putere, în perioada 2001-2009. În noiembrie 2011, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc au părăsit partidul, constituind un grup al socialiştilor în Parlament, căruia i s-a alăturat, la sfârşitul lunii septembrie 2012, un alt fost membru PCRM, deputatul Ion Ceban.

Un alt grup de foşti comunişti, format din deputaţii Vadim Mişin, Oleg Babenco şi Tatiana Botnarciuc, a plecat din PCRM în iunie 2012, iar, în decembrie 2012, juristul şi deputatul Sergiu Sârbu şi-a anunţat, la rândul său, retragerea, în urma unor tensiuni cu alţi lideri ai partidului. În plus, PCRM a pierdut numeroşi consilieri raionali, principalii beneficiari ai plecărilor din rândurile comuniştilor fiind Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) şi PDM, ceea ce denotă o reconfigurare a eşichierului de centru-stânga din politica moldovenească.

PL este ultimul partid care s-a confruntat cu nemulţumirea unor membri. Un grup reformator, constituit din şapte deputaţi şi condus de preşedintele grupului parlamentar Ion Hadârcă, l-au constestat pe actualul lider al partidului, Mihai Ghimpu, cerând, la 12 aprilie 2013, convocarea unui Congres PL şi alegerea lui Dorin Chirtoacă, primarul general al Chişinăului, în funcţia de preşedinte al liberalilor.

"Este momentul potrivit ca rolul de lider să-i revină lui Dorin Chirtoacă, exponentul schimbării şi înnoirii clasei politice din Republica Moldova", a anunţat deputata Ana Guţu, citind decizia Consiliului de Reformare al PL.

În schimb, Mihai Ghimpu a evocat, într-o intervenţie la Publika TV, actul unei trădări.

"Trădarea trebuie minuţios analizată. Eu am să dau răspuns, dar nu acum. Totul s-a pregătit din timp (…) Înseamnă că este un scenariu. O să-l depănăm fir cu fir. Aici este un joc de fapt, îl înaintează pe Chirtoacă, ştiind că Chirtoacă o să refuze, pentru că îmi este nepot. Planul lor este altul", a comentat liderul PL. Cinci din cei şapte deputaţi reformatori au fost excluşi din PL.

FRICŢIUNI ÎN CADRUL AIE 2

AIE 2 este o coaliţie de partide, constituită după alegerile anticipate din noiembrie 2010 de PLDM, PDM şi PL, cu scopul de a guverna Republica Moldova. Alianţa a fost adeseori marcată de fricţiuni între cele trei partide, care s-au menţinut într-un şah permanent, începând de la stabilirea principiilor de guvernare până la aducerea unor acuzaţii şi critici reciproce. După alegerea preşedintelui ţării, neînţelegerile în interiorul AIE 2 au devenit mai vizibile, remarcându-se o luptă pentru influenţă între PLDM şi PDM, precum şi multiplicarea criticilor liderului PL la adresa premierului Vlad Filat, preşedintele liberal-democraţilor.

Episodul Pădurea Domnească, soldat cu autosuspendarea din funcţie a procurorului general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, acuzat că ar fi împuşcat mortal un tânăr la o partidă de vânătoare, la 23 decembrie 2012, a fost urmat de scurgeri de stenograme în presă, în care şeful Guvernului este acuzat de favorizarea unor agenţi economici, şi reţinerea fostului şef al Fiscului, Nicolae Vicol.

La 13 februarie, Vlad Filat a anunţat ieşirea partidului său din Acordul de constituire a AIE 2 şi i-a invitat pe partenerii din coaliţia de guvernare "să înceapă neîntârziat negocierea unui nou acord de redresare şi de funcţionare în continuare a majorităţii parlamentare în baza componentelor AIE", dar "cu excluderea din textul noului acord a prevederilor neconforme legilor şi practicilor democratice".

"Astăzi, suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului în numele intereselor unei singure persoane obscure. Această persoană şi-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-şi cumpere o ţară", declara liderul PLDM, în timpul unei conferinţe de presă, făcând aluzie la deputatul PDM Vlad Plahotniuc.

Reacţia liderului PL a venit în timp scurt, Mihai Ghimpu anunţând că formaţiunea pe care o conduce rămâne în AIE, dar le-a cerut retragerea din politică premierului Vlad Filat şi deputatului Vlad Plahotniuc.

"Este straniu să denunţi acordul, dar să rămâi premier. Pentru prietenii noştri, problema Republicii Moldova nu este lupta cu sărăcia şi corupţia, ci este lupta statului să fie un păpuşar sau un contrabandist. PL nu susţine asemenea politică. Noi vrem decizii colective. Democraţia înseamnă majoritate, dialog", a declarat Ghimpu.

În cele din urmă, duelul PLDM-PDM s-a soldat cu demiterea premierului, la 5 martie, printr-o moţiune de cenzură, votată de 54 de deputaţi democraţi, comunişti şi neafiliaţi, urmată de cea a preşedintelui Parlamentului, liderul democrat Marian Lupu, la 25 aprilie, cu votul a 76 de deputaţi, în special liberal-democraţi şi comunişti.

Asocierea liberal-democraţilor la iniţiativa comuniştilor pentru revocarea din funcţie a preşedintelui Parlamentului pare a fi o consecinţă a deciziei Curţii Constituţionale moldoveneşti din 22 aprilie de a declara neconstituţional decretul prin care preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat candidat la funcţia de premier pe Vlad Filat deoarece a fost demis prin moţiune de cenzură, pentru suspiciune de corupţie şi este în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul.

UN NOU ACORD SAU ALEGERI ANTICIPATE

În prezent, alianţa de guvernare pare compromisă, Guvernul moldovean este condus de către un premier interimar, liberal-democratul Iurie Leancă, iar şedinţele Parlamentului sunt conduse de către un preşedinte interimar.

Miza partidelor aflate încă la guvernare este refacerea AIE, altfel Republica Moldova riscând să rămână restantă în negocierile cu Uniunea Europeană. Republica Moldova a pierdut deja 76 de milioane de dolari, reprezentând ultima tranşă din acordul încheiat cu FMI în 2010, pe fondul instabilităţii politice din ţară, potrivit reprezentantului permanent al fondului la Chişinău, Tokhir Mirzoev, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă.

În timp ce PCRM cere alegeri anticipate, PLDM şi PDM susţin calea renegocierii alianţei. "Noi nu vom condiţiona întâmplarea de azi reluarea negocierilor politice. Mai sunt şanse, mai rămân şanse pentru o normalizare a situaţiei", a declarat Marian Lupu, afirmând totodată că, "noi nu ne vom opune alegerilor anticipate şi vreau să vă spun că suntem şi vom fi gata pentru ele".

"După votul de astăzi (joi), avem toate şansele ca să revenim la o veritabilă variantă zero; a invocat-o şi domnul Lupu (…) Şi, în condiţiile acestea, se poate relansa un nou proces de negocieri care se poate dezvolta destul de dinamic", a afirmat, la rândul său, liderul grupului parlamentar PLDM, Valeriu Streleţ.

PLDM, PDM şi grupul reformator PL ar avea 53 de deputaţi, suficient pentru a crea o nouă majoritate parlamentară.

Potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice (BOP) din Republica Moldova, publicat miercuri de Institutul de Politici Publice (IPP), peste 84 la sută din populaţie consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, iar aproximativ 35 la sută declară că nu ştie dacă şi cu cine ar vota în caz de noi alegeri generale.

Acelaşi sondaj indică o creştere a popularităţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi liderului lor, Vladimir Voronin. Marele perdant este fostul premier Vlad Filat şi partidul acestuia, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM).

PCRM ar obţine peste 32% din voturi, urmat de PLDM cu 12,6%, PL (Partidul Liberal) cu 10,5% şi PDM (Partidul Democrat din Moldova) cu 6,8%, dacă ar fi alegeri duminica viitoare.
 
MEDIAFAX.RO