Rezultatul scrutinului înseamnă continuarea drumului către integrarea europeană – dacă Putin nu recurge din nou la o agresiune armată, adaugă ziarul american, care subliniază că, "acum, problema este dacă preşedintele rus va respecta opţiunea alegătorilor". Rusia "ocupă deja o porţiune din (Republica) Moldova, cunoscută sub numele de Transnistria, unde a instalat un stat-marionetă ca cele din zonele ocupate în Ucraina şi Georgia", notează Washington Post.
Oficiali ruşi i-au ameninţat pe moldoveni înainte alegeri că ar putea avea loc paşi noi către despărţirea Transnistriei de Republica Moldova, iar Moscova promovează separatismul şi în altă regiune – Găgăuzia – şi a sugerat că poate întrerupte livrările de gaze, adaugă ziarul, în acest material, intitulat "Moldova spune «nu» lui Putin. Va auzi?".
"Liderii occidentali au fost surprinşi când Putin a răspuns revoluţiei prooccidentale din Ucraina lansând invazia militară sub acoperire a Crimeei şi au fost surprinşi din nou când Moscova a instigat la o insurecţie armată în estul Ucrainei. Ei nu ar trebui să fie surprinşi dacă este lansată o agresiune similară împotriva (Republicii) Moldova", avertizează WP, subliniind că deoarece "liderii şi alegători moldoveni s-au opus imperialismului lui Putin, este necesar ca guvernele occidentale să fie pregătite să facă acelaşi lucru".
Alegerile legislative moldovene s-au încheiat, dar politicienii au mult de lucru pentru a forma o coaliţie guvernamentală, comentează EURONEWS, apreciind că socialiştii proruşi s-au impus ca cel mai mare partid, dar probil că nu vor reuşi să guverneze, având în vedere că partidele proeuropene de centru negociază împărţirea puterii.
"Sunt foarte optimist şi cred că partidele proeuropene vor coopera chiar cu şi stânga şi vor decide care va fi direcţia ţării în viitor", a declarat în engleză un tânăr pentru postul paneuropean cu sediul la Lyon. "Nu ştiu dacă vor putea să formeze o coaliţie, dar aceasta este speranţa (Republicii) Moldova, mai ales a generaţiei tinere. Vrem să facem parte din UE pentru a avea un viitor în UE", a spus o tânără româncă. "Nu ar trebui să pierdem ceea ce am obţinut până acum în privinţa relaţiilor cu Estul, dar în acelaşi timp trebuie să încercăm că mergem către Europa, însă nu cred că vom reuşi", a declarat o tânără vorbitoare de rusă.
"Un scrutin ambiguu într-o ţară mică prinsă între Rusia şi UE", comentează THE ECONOMIST într-un material intitulat "Moldovenii aleg cu greu Europa".
"Târâş-grăpiş trei partide favorabile integrării europene par să fie cele care vor forma viitorul Guvern" moldovean apreciază publicaţia, care notează că partidele s-au prezentat în termeni idelişti în campanie – tabăra pro-Bruxelles trâmbiţându-şi recentul Acordul de Asociere cu UE, iar cea pro-Moscova dragostea eternă faţă de Rusia – însă nu au fost percepute de alegători tocmai aşa, şi citând un politolog moldovean în opinia căruia alegătorii au perceput alegerile ca pe o alegere strategică între "escroci proeuropeni şi escroci proruşi".
Numeroşi cetăţeni pun sub semnul întrebării legtimitatea alegerilor, deoarece participarea partidului pe care plănuiau să-l voteze a fost blocată, apreciază publicaţia.
"Într-o altă prestigitaţie, a fost creat un aşa-numit «partid-clonă», al cărui nume şi simbol seamănă cu ale partidului comunist dominant", scrie The Economist, care-l citează pe primarul proeuropean al Chişinăului Dorin Chirtoacă afirmând că, în opinia sa, "clona" a fost creată de alţi proeuropeni pentru a-i induce în eroare pe alegătorii în vârstă. Formaţiunea nu a trecut pragul electoral, dar dacă aceste voturi (5%) ar fi fost acordate comuniştilor proeuropenii ar fi pierdut alegerile.
Republica "Moldova este pregătită să continue cursul proeuropean după alegeri", în pofida victoriei socialiştilor, titrează THE MOSCOW TIMES. "Principala veste bună este că (Republica) Moldova îşi va continua drumul către Europa", îl citează ziarul pe fostul preşedinte al Parlamentului Marian Lupu, unul dintre liderii coaliţiei de trei partide care a guvernat începând din 2009. "Dorinţa poporului de a trăi în pace şi a se integra în UE este o bază fundamentală pentru negocieri în vederea formării unei noi coaliţii", a adăugat el.
Moldovenii au votat conştienţi de războiul separatist din estul Ucrainei, "declanşat de îmbarcarea Kievului în politici proeuropene similare" celor din ţara lor, "îndreptate către o coliziune cu Moscova", comentează publicaţia rusă, adăugând că "deşi Moscova nu şi-a arătat până acum disponibilitatea să intervină, ca în Ucraina, şi-a exprimat nemulţumirea interzicând importuri de vin, legume şi carne" din fosta republică sovietică, "a cărei economie se bazează pe exporturi agricole".
Cele trei formaţiuni proeuropene par că au obţinut suficiente voturi pentru a prelua controlul în Parlament, în urma unui scrutin "umbrit de violenţele care continuă în Ucraina vecină" şi în contextul în care ţara, una dintre cele mai mici şi sărace din Europa, a devenit altă "competiţie între Occident şi Rusia într-o fostă republică sovietică", apreciază The New York Times (NYT).
Ziarul american citează îndemnul pe Twitter al vicepremierului rus Dmitri Rogozin adresat oficialilor moldoveni de a-şi regândi poziţia prooccidentală în baza rezultatului alegerilor, dar şi unele ameninţări voalate ale acestuia dinainte de alegeri, ca întreruperea licrărilor de gaze, notând că "formarea unui guvern urmează să fie extrem de dificilă şi să antreneze negocieri intense în săptămânile viitoare".
Victoria strânsă obţinută de partidele proeuropene în alegerile legislative moldovene reprezintă "o parare a încercărilor Rusiei de a menţine fosta republică sovietică pe orbita sa", comentează THE WALL STREET JOURNAL, adăugând că scrutinul de duminică a fost perceput ca "un câmp de luptă important în cea mai dură confruntare între Occident í Moscova de la Războiul Rece, declanşată de intervenţia rusă în Ucraina".
sursa: mediafax.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
