„Nu ştiu ce a cerut Dodon şi nici nu mă interesează”

– Dle preşedinte, vă mulţumesc că aţi acceptat să acordaţi TIMPULUI primul interviu în calitate de şef al statului. Deşi alegerea dvs. în această funcţie este percepută ca o depăşire a crizei politice, Igor Dodon susţine că AIE nu mai există, iar Lupu şi Filat ne asigură că Alianţa îşi va păstra aceeaşi componenţă. A cerut Dodon vreo funcţie în schimbul votului pentru dvs. şi va fi sau nu „reformatată” guvernarea în RM?
– Sper că Alianţa, care m-a înaintat la funcţia de preşedinte, îşi va păstra unitatea şi mă va susţine, ca să realizăm împreună, în interesul poporului, programul de guvernare al AIE. Nu pot să prezic eventualele schimbări într-o anumită conjunctură politică, căci nu sunt prezicător. Sincer, nu ştiu ce a cerut Dodon şi nici nu mă interesează. Asta ţine de relaţiile dintre partidele care au decis să aleagă preşedintele. Eu aş vrea ca aceste partide să lucreze în interesul RM, ca să asigurăm cetăţenilor o viaţă mai bună şi speranţe pentru viitor.

„Legea Opoziţiei să intre în vigoare în următoarea legislatură”

– Spuneaţi într-un interviu că, discutând cu Dodon până la 16 martie, aţi avut unele divergenţe. Despre ce a fost vorba?
– N-aş vrea să ating acum aceste probleme sensibile pentru mulţi cetăţeni. Nu intenţionez să dezbin oamenii pe criterii politice sau etnice, ci să-i apropii. Vreau ca toţi să se mândrească cu faptul că sunt cetăţeni ai RM, indiferent de-s ucraineni, ruşi, români… Sper că şi politicienii vor ajunge la o concluzie în privinţa acestor divergenţe.

– Ce ar trebui să prevadă Legea Opoziţiei, pentru adoptarea căreia optaţi?
– Ar trebui să stipuleze clar drepturile, obligaţiunile şi comportamentul opoziţiei, dar şi să oblige deputaţii din opoziţie să nu lipsească de la şedinţele Legislativului, fără a le leza dreptul de a organiza şi manifestaţii stradale paşnice.

– Şi socialiştii pregătesc un proiect de lege, care prevede să oblige guvernarea să acorde opoziţiei conducerea unor organe de control în stat: Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală (CEC) şi altele. La rândul său, Mihai Ghimpu a declarat că va părăsi Alianţa în cazul în care socialiştilor li se va ceda vreo funcţie. Cine are dreptate?
– În discuţiile cu dl Dodon şi cu liderii altor partide, am propus ca opoziţia să vină cu un proiect al Legii Opoziţiei, care să intre în vigoare începând cu următoarea legislatură a Parlamentului. Nimeni nu a pus atunci condiţii. Totuşi, oferirea unor funcţii nu ţine de competenţa preşedintelui. Am convenit ca, în atare situaţii, AIE să vină cu o propunere comună, care să nu conţină divergenţe.

„Trebuie să avem o idee naţională”

– Discursul dvs. din Parlament în ziua când aţi fost ales preşedinte mi s-a părut cam visător. Aţi spus că veţi face tot posibilul pentru ca moldovenii plecaţi din ţară să se întoarcă acasă, să atragem investiţii străine, să crească salariile şi pensiile şi să devenim un popor fericit. Electoratul nostru aude astfel de promisiuni practic la fiece alegeri, după care toate se uită imediat. Venind la conducerea celei mai sărace ţări din Europa, chiar credeţi că, pe durata mandatului dvs., ar fi posibilă o ascensiune atât de bruscă a nivelului de trai al cetăţenilor?
– Într-adevăr, aceasta este o dorinţă a mea, însă termenul de realizare depinde de noi toţi împreună. Trebuie să avem o idee naţională, care astăzi este integrarea europeană. De vom lucra în direcţia aceasta, vom atinge rezultate neaşteptat de bune. Şi alte state din fosta URSS au fost în aceeaşi situaţie, dar, devenind independente, au reuşit să crească. Ţările Baltice ne sunt cel mai bun exemplu. Noi însă nu suntem uniţi de o idee clară, chiar dacă ascensiunea este posibilă şi aici – avem oameni deştepţi şi capabili să realizeze programul de guvernare propus de AIE.

– Dacă vă referiţi la apropierea de Europa, şi acolo persistă criza, şi cetăţenii europeni nu-s chiar fericiţi…
– În pofida crizei, statele europene trăiesc mai bine decât noi. Şi noi trebuie neapărat să mergem pe această cale, căci nu avem alternativă. Vă spun cu toată convingerea că lucrurile se vor schimba spre bine, dacă Guvernul îşi va realiza programul propus. Statistica de ultimă oră demonstrează o creştere economică şi în RM, chiar dacă aceasta nu se face simţită printre cetăţeni. Adică, există posibilităţi. Eu n-am venit din politică, nici din afaceri, ca să am interese ascunse, ci m-am implicat să ajut această ţară ca să depăşim criza politică. La început, când am respins propunerea de a deveni preşedinte, mi s-a explicat că sunt singura persoană în care componentele AIE au încredere că nu va trece de partea vreunui partid. Şi eu confirm acest lucru – vă veţi convinge. Am acceptat şi deoarece, în condiţiile instabilităţii politice, programul de guvernare al AIE nu putea să aibă efect de realizare. Acum, lucrând la unison, cred că vom putea înregistra primele rezultate pozitive.

„Munca de judecător m-a învăţat să iau decizii corecte”

– Cine va fi persoana nr. 1 în stat – dumneavoastră sau Vlad Filat?
– Suntem republică parlamentară şi nu pretind să fiu primul. Vreau să fiu la locul meu. Guvernul trebuie să-şi realizeze programul, Parlamentul – să adopte legi, iar preşedintele să menţină echilibrul în societate. Credeţi-mă, nu am alt interes decât să lucrez pentru popor.

– Dar nu vă este frică că interminabilele conflicte din AIE ar putea să vă înghită? Ce putere de decizie veţi avea, aflându-vă între două focuri – pe de o parte, sunt disensiunile din Alianţă, iar pe de altă parte – PCRM vă consideră un preşedinte nelegitim?
– N-o să-mi fie uşor, pot să existe presiuni, dar am să mă strădui ca să le ţin piept. Munca de judecător m-a antrenat să ascult, dar şi să întreb, să fiu echilibrat, să cântăresc lucrurile şi să iau o decizie corectă.

„N-am să preiau tot aparatul dlui Lupu”

– Neavând experienţă politică, pentru a fi un preşedinte independent, aveţi nevoie de o echipă competentă. De altfel, există riscul să deveniţi o marionetă a AIE. Cine va face parte din Aparatul preşedintelui Timofti? Veţi accepta persoane propuse de liderii Alianţei?
– Cunosc puţini oameni care au activat în cadrul guvernării, dar îi ştiu pe majoritatea consilierilor preşedintelui, care sunt profesionişti. Nu mă gândesc să-i schimb. Mă refer la acelaşi Vasile Sturza, la Vladimir Ciobanu – nişte specialişti foarte buni.

– Sunt consilierii lui Marian Lupu. Chiar nu sesizaţi pericolul că, în lipsa unei echipe independente, aţi putea fi influenţat să acţionaţi în interesele unui partid din AIE şi în detrimentul altora?
– Care ar fi puterea de decizie a unui consilier, ca să schimbe decizia preşedintelui? Am condus mai multe echipe în sistemul judecătoresc şi pot să deosebesc informaţia obiectivă de cea falsă. Nu e mai bine să am consilieri profesionişti decât incompetenţi? Şi n-am să preiau tot aparatul dlui Lupu – o parte din consilieri o să rămână la el. Am şi eu persoane, cu care am activat în justiţie şi care sper că îşi vor da acordul să lucreze cu mine. E foarte greu să găseşti oameni competenţi, înţelepţi şi profesionişti.

„Ca să stopăm minciuna, să învăţăm oamenii să gândească real”

– Sunteţi de acord că am devenit cei mai săraci din Europa şi „datorită” demnitarilor noştri din ultimii 20 de ani, care s-au gândit în mare parte la interesele personale şi foarte puţin la problemele populaţiei? Şi că cetăţenii simpli sunt folosiţi doar ca unelte de asigurat voturi în campaniile electorale?
– Profesorul Neagu Djuvara, care într-adevăr cunoaşte istoria neamului nostru, a spus că tragedia acestui popor constă în faptul că el acceptă minciuna. Atunci când vine un partid şi-i promite, omul nostru înţelege că-i minţit, dar acceptă şi votează. Astfel vin la putere promisiunile goale. Aş vrea să ajungem la nivelul în care omul nostru să facă diferenţa între minciună şi adevăr. Atunci o să trăim cu toţii mai bine. Ca să stopăm minciuna, trebuie să învăţăm oamenii să gândească real.

– Însă lucrurile trebuie schimbate din temelii. Toată istoria RM a reprezentat o batjocură faţă de cetăţeni. Dacă Snegur nu a avut experienţă, a venit Lucinschi care, se ştie, a protejat furturi semnificative din buzunarele săracilor, inclusiv prin mafia paşapoartelor. A urmat Voronin…
– Nu vreau să apreciez activitatea predecesorilor mei, nici să fac declaraţii care ar stârni spiritele. Eu apreciez foarte mult meritele fiecărui preşedinte al RM.

– Care sunt meritele lui Voronin?
– V-am spus că nu vorbesc despre asta, dar vreau să mă întâlnesc cu el şi să discutăm, chiar dacă nu mă recunoaşte ca preşedinte…

– Nu ştiu dacă situaţia este mai bună astăzi. Cetăţenilor RM nu le ajung pensiile şi salariile ca să supravieţuiască, în timp ce persoane protejate de stat se bucură de premii uriaşe. De exemplu, directorul „Tutun-CTC”, care, în octombrie 2011, când profitul anual al întreprinderii încă nu era calculat, a încasat un premiu de peste 800 de mii de lei. Premierul Filat, de regulă nemulţumit de salariile prea mari ale şefilor întreprinderilor de stat, acum tace. Aţi tăcea şi dvs., ca preşedinte, într-o asemenea situaţie?
– E clar că, în comparaţie cu alţi bugetari, care primesc mult mai puţin, e o sumă exagerată. Dar numai organele de control pot să stabilească dacă premiile acestea au fost ridicate ilegal şi să ia măsurile necesare. Eu vreau să rămân un om al legii. Cred că derapajele atât de mari între venitul unei pensionare şi al unui şef de întreprindere divulgă o problemă şi trebuie să vedem cum să o depăşim. Dar dacă legea permite acest lucru, ar fi bine să fim mai duri la capitolul impozitelor.

„Dl Voronin a făcut antireforma în justiţie”

– Vă întreb ca pe un om al legii: de ce comuniştii sunt protejaţi de instituţiile de drept? De ce toate dosarele li se clasează sau sunt achitaţi în instanţele de judecată?
– Eu nu pot să dau aprecieri de felul acesta. Am statut de preşedinte şi cred în organele de drept, orice decizie a cărora trebuie să inspire încredere cetăţenilor. Evit să împart cetăţenii pe criterii politice, de religie, de provenienţă. Am promis şi voi rămâne un preşedinte al tuturor. Şi comuniştii, şi democraţii, şi liberalii sunt cetăţenii RM şi trebuie trataţi ca atare. Noi cunoaştem şi oameni simpli, din sate, protejaţi de procurori, judecători sau poliţişti. Cineva e pus sub anchetă, nimeni nu-l găseşte şi când colo e prins că munceşte în grădina vreunui procuror. Adică, e vorba de modul în care oamenii legii îşi îndeplinesc obligaţiunile. De la ei trebuie să cerem să-şi facă datoria cinstit şi să nu tolerăm aceste gafe.

– Şi despre reforma justiţiei se vorbeşte de ani buni, dar fără folos: judecătorii, cu unele excepţii, se vând în continuare ca la târg. Veţi stopa sau nu acest dezmăţ? Şi cum anume?
– Activând în sistemul judecătoresc şi până în anii ’90, vă asigur că fenomenul s-a evidenţiat ca atare după 2001. Până atunci, noi am pornit reforma în justiţie şi am adoptat legi bune, apreciate de experţi internaţionali. În consecinţă, până în 2001, RM a pierdut la CEDO doar câteva dosare. Dar după venirea la putere a PCRM, dl Voronin a demis fără motiv mulţi preşedinţi de judecătorii şi magistraţi competenţi, înlocuindu-i cu persoane docile. Toate condamnările la CEDO despre care vorbeşte presa au fost adoptate de acel sistem. În 2001 a avut loc antireforma justiţiei, iar acum trebuie să readucem lucrurile la normalitate. Am venit şi eu cu propuneri în această privinţă, care, din păcate, nu au fost auzite. Nu critic proiectul pregătit de Guvern, dar trebuia să schimbăm unele accente. Bunăoară, pentru a depăşi divergenţele dintre Ministerul Justiţiei, adică dintre Executiv şi puterea judecătorească, am propus formarea unui departament judecătoresc pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, care să fie responsabil de situaţia în justiţie. Şi modul de a alege judecătorii ar trebui schimbat. Astfel, am propus crearea unei comisii din care să facă parte reprezentanţi ai societăţii civile, care să aprecieze calităţile morale şi intelectuale ale candidaţilor la funcţia de judecător. Fiindcă astăzi avem judecători care ajung în fotoliu, dar nu ştiu cum să vorbească cu oamenii. Acceptaţi de comisia respectivă, candidaţii ar urma să fie testaţi din punct de vedere profesional la Colegiul de Calificare al CSM şi doar apoi să fie trimişi pentru studii la Institutul Naţional de Justiţie. După absolvire, să activeze câţiva ani ca referenţi sau consultanţi în sistemul judecătoresc. Şi numai atunci să li se facă o caracteristică generală şi să fie propuşi ca judecători. Astfel ar fi mult mai pregătiţi, ceea ce ar scade vehement fenomenul corupţiei. Din păcate, n-am fost auzit…

„N-am nimic contra poporului rus”

– Presa rusă v-a botezat drept un „preşedinte antirus”. Care ar trebui să fie orientarea strategică a RM în raport cu Rusia?
– Trebuie să menţinem cu Rusia relaţiile noastre tradiţionale, economice, prieteneşti.

– Poţi fi prieten cu omul care-ţi intră cu armata în casă şi refuză să iasă?
– Înţeleg, însă diferendul transnistrean trebuie rezolvat în limitele actelor internaţionale şi ale acordurilor moldo-ruse. Eu n-am nimic contra poporului rus. Dimpotrivă, îl admir pentru cultura sa. Totuşi, problemele dintre noi trebuie rezolvate de pe poziţii de egalitate, în cadrul unui dialog, chiar dacă nu suntem pe acelaşi cântar ca influenţă în politica mare. Ruşii au interesele lor, dar şi noi avem interesele noastre. Şi e necesar să avem o poziţie echilibrată, pe care s-o înclinăm în folosul nostru. Şi eu, şi premierul, şi alţi oficiali de la Chişinău trebuie să prezentăm peste tot în lume o singură poziţie şi să fim priviţi ca o ţară capabilă de a se apăra.

„Să terminăm cu avertizările”

– Iar comuniştii de la Chişinău v-au numit un „preşedinte unionist”…
– Când sunt întrebat despre statalitate, explic că trebuie să respectăm Constituţia. Iar unirea nu este stipulată nici în Legea Fundamentală, nici în programul nostru de guvernare proeuropean. Însă viitorul acestei ţări aparţine urmaşilor noştri. Şi ei, dacă vor vrea să se unească cu România, ce-o să le putem face? Dacă vor vrea să se unească cu Ucraina sau cu Rusia, noi nu vom mai fi atunci în viaţă şi vor decide ei. Dar noi nu putem să ne pregătim copiii să gândească într-un fel anume, ci să fie liberi în gândire şi alegere.

– Evgheni Şevciuk a declarat zilele trecute că „Timofti trebuie să respecte conducerea de vârf a Transnistriei”. Ce credeţi că ascunde acest mesaj?
– N-aş vrea ca răspunsul meu să afecteze intenţiile bune ale aşa-numitei conduceri transnistrene, dar cred că trebuie să terminăm cu avertizările. În problema transnistreană, am să mă conduc strict de prevederile Constituţiei RM. Oricum, suntem obligaţi să menţinem o bună înţelegere cu cealaltă parte a Nistrului, căci acolo se află cetăţeni ai RM. Ar trebui să ridicăm toate baricadele dintre noi, să construim poduri peste Nistru şi să trăim pentru interesul comun al RM. Iar ruşii să-şi retragă muniţiile din ţara noastră, pentru că RM este un stat neutru. Armata urmează să fie schimbată cu o misiune de control civilă, care să apere liniştea fără tancuri şi avioane.

„O să ajungem la adevăr, după cum a spus şi poetul”

– Dvs. aţi readus în discuţie problema obligativităţii cetăţenilor RM de a cunoaşte limba română. Cum să convingem minorităţile etnice s-o facă?
– Nu înţeleg cum un elev termină o şcoală din RM cu note de 10 la limba de stat şi la engleză, dar el cunoaşte numai engleza. Mătuşa Ileana, când se duce la medic, vorbeşte în limba mamei sau în engleză? Totul porneşte de la atitudinea Ministerului Educaţiei faţă de această problemă. Dacă eliberarea diplomelor pentru cei care nu doresc să ne înveţe limba ar fi interzisă, situaţia se va schimba. Orice persoană publică trebuie obligată să cunoască limba de stat. Dacă mamele noastre se duc la o instituţie de stat şi secretara le spune „Говорите на нормальном языке” este o încălcare de lege.

– De ce nu spuneţi limba română?
– Că-i română, că-i moldovenească, nu e cazul să vorbim. Noi trebuie s-o învăţăm şi nimeni n-are dreptul să mă acuze că vorbesc româna,şi nu moldoveneasca. Când se vor linişti spiritele, vom decide şi cum s-o numim. Eu cred în legile vieţii, care determină cursul lucrurilor şi, în cele din urmă, conduc la adevăr. Noi o să ajungem la adevăr, după cum a spus şi poetul: „Nebiruit e omul ce luptă cu credinţă / El ştie că pe lume nimic zadarnic nu-i / Că dincolo de truda şi jertfa clipei lui / În taină, vremea ţese la sfânta biruinţă”.

„Parcă mi-am pierdut libertatea…”

– Ce aţi vorbit la telefon cu Traian Băsescu?
– Primul m-a felicitat dl Băsescu, apoi dl Ianukovici. Înainte de mă suna omologul meu român, am fost prevenit că o să mă contacteze, dar tocmai m-a prins când luam masa la ospătăria de lângă Curtea Supremă de Justiţie. Dl Băsescu mi-a dorit să fiu un bun preşedinte.

– Bodyguarzii mâncau la aceeaşi ospătărie?
– Da, ei se aşază la altă masă. Până la votare erau doi, dar acum sunt mulţi. Am să mă gândesc cum să fac, poate voi cere să fie mai puţini, căci mă incomodează. Am avut pază şi în 1994, când eram preşedinte la CEC, dar atunci era numai unul. Acum însă nici nu ştiu câţi sunt în total. Noaptea, stau sub uşa apartamentului meu şi afară. Le-am dat un scaun, o masă şi soţia îi serveşte cu ceai fierbinte şi tartine. Parcă mi-am pierdut libertatea…

– De ce vă veţi muta cu traiul la vila de la Condriţa?
– Nu mai pot să rămân la apartament, căci prezenţa pazei îmi incomodează vecinii, stârnindu-i contra mea… Mi s-a propus să ne mutăm la Condriţa, fiindcă la Chişinău nu există o reşedinţă unde am putea locui. Am înţeles că pe Voronin îl aduceau de acolo în 25 minute, adică nu-i prea departe…

– Vă mulţumim mult!