Luni, 9 octombrie, prețul petrolului a urcat cu peste 4% după ce mișcarea islamistă palestiniană Hamas a lansat o ofensivă surpriză împotriva Israelului în weekend, stârnind îngrijorări cu privire la consecințele asupra aprovizionării regiunii bogate în petrol, transmite G4media.ro.
Țițeiul Brent a urcat cu 4,7%, la 86,65 dolari.
De asemenea, și barilul West Texas Intermediate a crescut și el cu 4,5%, la 88,39 dolari, la începutul tranzacțiilor din Asia.
Atacul surpriză și declarația de război a Israelului împotriva mișcării islamiste palestiniene de duminică s-au soldat deja cu peste 1.100 de morți și există temeri privind o nouă creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu.
„Ceea ce este decisiv pentru piețe este dacă conflictul rămâne sub control sau se extinde în alte regiuni, în special în Arabia Saudită”, au declarat Brian Martin și Daniel Hynes, analiști la ANZ.
„Cel puțin inițial, piețele par să creadă că situația va rămâne limitată în ceea ce privește amploarea, durata și impactul asupra prețului petrolului. Dar ne putem aștepta la o volatilitate mai mare”.
Menționăm că această criză intervine într-un moment în care prețurile petrolului sunt deja ridicate din cauza îngrijorărilor legate de reducerile de producție ale Rusiei și Arabiei Saudite.
De asemenea, aceasta ridică temeri cu privire la impactul asupra inflației. Creșterea costurilor energetice este una dintre principalele cauze ale actualei creșteri a prețurilor.
WTI și Brent, cele două referințe globale, au crescut pentru scurt timp cu peste 5% pe piețele asiatice, înainte de a reveni sub acest prag.
Cu toate acestea, Stephen Innes de la SPI Asset Management a avertizat că „istoria a arătat că prețurile petrolului tind să înregistreze creșteri susținute după crizele din Orientul Mijlociu”.
Potrivit sursei citate, vineri, prețul petrolului a încheiat în ușoară creștere la New York, beneficiind doar marginal de revenirea apetitului pentru risc, compensată de îngrijorările persistente privind cererea globală și de ridicarea parțială a restricțiilor impuse de Rusia asupra exporturilor de motorină.
În plus, săptămâna trecută, un panel al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații lor (OPEC+) a recomandat menținerea strategiei actuale de reducere a producției, întărită de reducerile saudite și rusești, pentru a susține prețurile.
De asemenea, a lăudat „eforturile Arabiei Saudite”, liderul grupului, care a redus voluntar producția cu un milion de barili pe zi începând din iulie.
Ministerul saudit al Energiei a confirmat că această măsură va continua până la sfârșitul anului 2023.
Astfel, prin urmare, producția regatului ar trebui să fie de aproximativ 9 milioane de barili pe zi pentru lunile noiembrie și decembrie, a adăugat acesta.
Rusia, o altă forță grea a OPEC, își menține, de asemenea, reducerile exporturilor de aproximativ 300.000 de barili pe zi până în decembrie, potrivit vicepremierului Alexander Novak.
Aceste decizii se adaugă reducerilor introduse la începutul lunii mai și în vigoare până la sfârșitul anului 2024 de către nouă țări, printre care Riad, Moscova, Bagdad și Dubai, care totalizează 1,6 milioane de barili pe zi.
