Procurorii acoperă pomana electorală a comuniştilor

La începutul lunii mai 2011, Comisariatul de Poliţie Rezina a pornit, la cererea Procuraturii, urmărirea penală în legătură cu falsificarea procesului-verbal al Comisiei raionale speciale din 10.10.2007, prin care au fost distribuite seminţele din ajutorul umanitar, semnat de preşedintele raionului Valeriu Ciorici. Astfel, epopeea seminţelor electorale a pornit pe un nou cerc. În prezent, dosarul în cauză se află, potrivit procurorului adjunct al raionului Rezina, Aurel Gonciar, la Serviciul nord al Procuraturii Anticorupţie. Consilierul raional Andrei Gârlea, la insistenţa căruia acest proces continuă, este foarte sceptic vizavi de acţiunile procurorilor. „Procuratura Anticorupţie a muşamalizat în fel şi chip, timp de trei ani şi jumătate, această fărădelege şi eu mă îndoiesc că aceiaşi procurori vor aprecia acum în mod obiectiv fraudele din 2007 şi că vinovaţii vor fi traşi la răspundere”, susţine Andrei Gârlea.

Ajutor umanitar, utilizat ca pomană electorală

După alegerile locale din iunie 2007, Consiliul raional Rezina nu a fost în stare să aleagă organele de conducere ale raionului şi s-a autodizolvat. Noile alegeri ale consiliului au fost fixate pentru luna noiembrie acelaşi an. Guvernarea de atunci s-a făcut luntre şi punte pentru ca administraţia raionului şi în continuare să rămână sub controlul PCRM. Alături de alte acţiuni de susţinere, Guvernul Tarlev a donat raionului Rezina 100 de tone de seminţe de grâu şi orz „pentru diminuarea consecinţelor cauzate sectorului agricol de seceta din anul 2007”. Conform Regulamentului, seminţele urmau să fie repartizate „cu titlu gratuit, producătorilor agricoli selectaţi în baza unor criterii bine determinate şi transparente”, iar „responsabilitatea pentru veridicitatea întocmirii listelor agenţilor economici, pentru primirea şi repartizarea corectă a seminţelor o purtau primarii şi membrii comisiei speciale locale/raionale”.

În realitate, materialul semincer a fost repartizat, în mod arbitrar, de către preşedintele raionului, Valeriu Ciorici, unor lideri agricoli, membri sau susţinători ai PCRM, pentru a face imagine partidului înainte de alegerile pentru Consiliul raional. Valeriu Ciorici pledează nevinovat, afirmând că nu a încălcat legea la repartizarea ajutorului umanitar venit de la Guvern.

Un grup de consilieri raionali au încercat să clarifice lucrurile pe loc, dar n-au fost ascultaţi. Atunci, consilierul Andrei Gârlea, convins că s-a produs un act de vădită corupţie, a sesizat Direcţia Bălţi a Procuraturii Anticorupţie. Ziarul „Cuvântul” a dezvăluit dedesubturile „afacerii” într-un articol de investigaţie. Cei vizaţi nu au dezminţit învinuirile. Ultimul cuvânt urmau să-l spună procurorii anticorupţie şi justiţia, dar acţiunile care au urmat au învăluit într-un mister şi mai mare „afacerea” cu seminţe electorale.

Tertipuri cu dosare

Serviciul nord al Procuraturii Anticorupţie, sesizat de consilierul Andrei Gârlea, a examinat cazul la începutul anului 2008, dar nu a găsit motive pentru a demara urmărirea penală. Aceasta – în pofida faptului că edilii raionului neglijaseră completamente prevederile Hotărârii Guvernului privind modul de repartizare a subvenţiilor. Peste câteva luni, procurorul Ion Caracuian din Direcţia control a urmării penale a Procuraturii Generale, iar apoi Vasile Leviţchi, procuror adjunct al Procuraturii Anticorupţie, îl informau pe A. Gârlea, care se interesa la ce concluzie a ajuns Procuratura: „Controlul efectuat de procurorii anticorupţie de la Bălţi a fost superficial, ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale este neîntemeiată şi a fost anulată, DGT Bălţi a CCCEC fiind obligată să efectueze un control suplimentar”.

Ulterior, Vladislav Guţan, procuror al Direcţiei control al urmării penale de la PG, îi răspundea aceluiaşi Andrei Gârlea că „la 19.01.2009, DGT Bălţi a CCCEC a declanşat urmărirea penală în cauza nr. 2009046001 conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) din Codul Penal”. Dânsul mai adăuga că, „în scopul efectuării urmăririi penale în mod obiectiv şi sub toate aspectele, cauza penală a fost retrasă din gestiunea DGT Bălţi a CCCEC şi transmisă organului de urmărire penală a aparatului central al CCCEC…, indicându-i-se asupra necesităţii luării unei soluţii legale pe marginea cauzei penale în cel mai scurt timp”.

În acelaşi timp, răspunzând la o solicitare a redacţiei săptămânalului „Cuvântul” adresată procurorului general referitor la acţiunile organelor de drept privind repartizarea frauduloasă a seminţelor, Vasile Leviţchi, procuror adjunct al Procurorului Anticorupţie, scria deja că „la 19.01.2009, DGT Bălţi a CCCEC a pornit urmărirea penală nr. 2009046002 pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) pe faptul folosirii intenţionate de către factorii de decizie ai Primăriei Pecişte a situaţiei de serviciu în interes material şi alte interese personale…”. Vasile Leviţchi nu pomeneşte niciun cuvânt despre soarta dosarului nr. 2009046001 şi concluziile procurorilor vizavi de abuzurile celor care au împărţit subvenţia. În februarie 2011, directorul CCCEC Viorel Chetraru informa redacţia „C”, prin intermediul ofiţerului de presă Angela Starinschi, că dosarul nr. 2009046001 a fost trimis în judecată, fără a oferi careva detalii concrete.

Pentru a şterge urmele, în judecată este trimis alt dosar

La aceeaşi întrebare, dar adresată de către Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice deja Procuraturii Generale, Vitalie Rusu, procuror în Secţia control al urmării penale, a răspuns următoarele: „Cauza penală 2009046001 a fost expediată de către Procuratura Anticorupţie în instanţa judecătorească pentru examinare în fond. La 04.02.2010, Judecătoria Bălţi a emis o sentinţă de condamnare în privinţa persoanei culpabile”. Faptul că şi în acest răspuns lipsea numele persoanei culpabile, nu se spunea niciun cuvânt despre învinuirea care i s-a înaintat, că dosarul a fost trimis la Judecătoria Bălţi şi nu la cea din Rezina, raionul în care locuiesc persoanele vizate, ni s-a părut suspect. Am încercat să limpezim lucrurile la CCCEC. Angela Starinschi, ofiţer de presă al CCCEC, ne-a răspuns că nu dispune de alte informaţii cu privire la acest dosar. Un ofiţer de urmărire penală din cadrul acestei instituţii ne-a spus, sub protecţia anonimatului, că dosarul în care erau vizaţi Valeriu Ciorici şi S. Godonoagă, ar fi fost trimis în arhivă la indicaţia unuia dintre şefii Centrului. Aceeaşi sursă ne-a precizat că un alt dosar, dar cu numărul dosarului trimis în arhivă a fost expediat la Judecătoria Bălţi (!). Confirmarea acestui tertip avea să transpară dintr-un răspuns dat de şeful Secţiei control al urmării penale de la PG, Adrian Mircos, la o solicitare a consilierului Gârlea. Procurorul confirmă că dosarul cu numărul 2009046001 a fost expediat pentru examinare în fond la Judecătoria Bălţi, care „la 04.02 a emis sentinţa de condamnare în privinţa persoanei culpabile”, precizând în acelaşi răspuns că “pe cauza dată nu a fost urmărit penal cetăţeanul V. Ciorici” (!?). Şi de la Judecătoria Bălţi ni s-a confirmat că nu au examinat dosare în care să fi fost vizat cetăţeanul Valeriu Ciorici.

Judecata a demonstrat că logica procurorilor e stranie de tot

Amintim: cele 100 tone de seminţe au fost repartizate la mai mulţi agenţi economici, membri sau simpatizanţi ai PCRM. Dar procurorii au intentat dosar penal nu pe responsabilii de repartizarea subvenţiilor, dar pe unul dintre cei care doar a semnat că ajutorul repartizat de conducerea raionului a ajuns la destinaţie. La Pecişte, peste 700 hectare de pământ arabil stăteau mai mulţi ani pârloagă şi nu putea fi vorba despre careva consecinţe ale secetei din 2006-2007. Primarul Tudor Bivol afirmă că dânsul şi primăria nu au solicitat de la nimeni niciun ajutor. Dar, precum precizau ulterior în judecată martorii pe dosarul nr. 2009046002, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2007, deputatul PCRM Eugenia Ostapciuc, fiind în sat, le-a promis oamenilor ajutor. Şi cele 25 tone de seminţe oferite în mod gratuit unei gospodării agricole din sat, care se angajase să lucreze o parte din pământul părăginit, i-au convins pe circa 70 la sută din alegătorii pecişteni să voteze, la alegerile repetate ale Consiliului raional din 11 noiembrie 2007, cu echipa PCRM.

Judecătoria Rezina, care a examinat acest dosar, a stabilit că Primăria Pecişte, ca şi alte primării din raion, n-a avut nicio atribuţie la repartizarea subvenţiei; că procesul-verbal al comisiei speciale raionale, semnat de preşedintele raionului Valeriu Ciorici, a fost falsificat, deoarece 6 din 10 membri ai comisiei la şedinţa respectivă n-au participat; că procesele-verbale „prezentate“ de primării au fost, de fapt, fabricate după acelaşi calapod la Direcţia raională agricultură; că „vina” primarului Tudor Bivol constă doar în faptul că a primit ajutorul trimis de conducerea raionului pentru o gospodărie agricolă din partea locului, în stadiu de formare, aplicând pe factură ştampila primăriei. Constatând că la Pecişte seminţele au fost utilizate după destinaţie, judecata a considerat că Tudor Bivol nu este vinovat de acţiunile incriminate de CCCEC. În dosarul nr. 2009046002 nu se pomeneşte niciun cuvânt despre cei care au repartizat ilegal subvenţia.

Luptă cu corupţia în stil moldovenesc

„De la tribune înalte, procurorii cheamă lumea la o luptă activă cu actele de corupţie. În acţiunile conducerii raionului Rezina vizavi de împărţirea celor 100 tone de seminţe, eu, dar şi alţi agenţi economici, am văzut un adevărat act de corupţie. În mod deschis, cu documente şi dovezi, am sesizat Procuratura Anticorupţie, dar nu ne-am ales decât cu probleme”, spune Andrei Gârlea.

Cei vinovaţi în „afacerea cu seminţe”, după cum vedem, au fost scoşi basma curată, iar pe banca acuzaţilor a fost trimis doar primarul de Pecişte, Tudor Bivol, care, de fapt, nu a avut treabă cu repartizarea seminţelor. Trucul procurorilor este simplu de tot: dosarul cusut cu aţă albă va cădea foarte uşor în instanţă şi atunci toţi se spală pe mâini. CCCEC şi Procuratura vor spune că şi-au făcut treaba şi au investigat afacerea cu seminţe şi vor da vina pe instanţă că a decis cum a decis. Magistraţii, la rândul lor, se vor apăra şi vor spune că probatoriul nu a fost suficient pentru a trage pe cineva la răspundere. Iar câştigătorii sunt tocmai cei pe care organele de drept aveau obligaţia să-i tragă la răspundere…

Tudor Iaşcenco,
în colaborare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice
www.investigatii.md