R. Moldova are deficiențe majore în ceea ce privește pregătirea instituțională pentru reintegrarea regiunii transnistrene, în pofida faptului că există toate condițiile necesare pentru inițierea acestui proces. Concluzia aparține experților Asociației Promo-LEX, care au lansat două Cărți Albe dedicate pregătirii Republicii Moldova pentru reintegrarea regiunii transnistrene în domeniile educației și justiției.
Mihaela Șerpi, autoarea Cărții Albe privind reintegrarea educațională a regiunii transnistrene, susține că, după mai bine de trei decenii de la instaurarea controlului separatist în regiune, Republica Moldova nu dispune nici măcar de o strategie de stat privind teritoriul ocupat.
„Din păcate, nivelul nostru de pregătire este destul de jos și este regretabil acest lucru, pentru că suntem la 34 de ani de la instituirea ocupației militare ruse în regiune și nu am fost capabili în aceste trei decenii să elaborăm măcar o strategie de stat privind teritoriul ocupat și protejarea populației de acolo, care să ofere cel puțin niște direcții generale asupra a ceea ce ne dorim în privința regiunii transnistrene”, a declarat Mihaela Șerpi.
Potrivit acesteia, exemplul Ucrainei demonstrează că pregătirea pentru reintegrarea unor teritorii ocupate este posibilă chiar și în condiții de război.
„Avem toate condițiile pentru a începe procesul de pregătire pentru reintegrare”, a subliniat experta.
Mihaela Șerpi consideră că una dintre principalele cauze ale acestei situații este lipsa prioritizării politice a subiectului, dar și capacitatea instituțională redusă de a elabora politici publice dedicate reintegrării.
„Nu există niciun fel de obstacol ca noi aici, pe malul drept al Nistrului, să punem toate problemele pe masă, să începem să discutăm aceste probleme și să încercăm să elaborăm unele politici sectoriale”, a adăugat ea.
La rândul său, avocata Nicoleta Hriplivîi, autoarea Cărții Albe privind justiția și drepturile victimelor în contextul reintegrării, afirmă că instituțiile statului nu au inclus dimensiunea reintegrării în planurile lor de activitate.
„Am stat pe loc 34 de ani. Nu mai putem motiva că nu avem control în stânga Nistrului”, a declarat aceasta.
Potrivit avocatei, consultările cu ministerele și instituțiile responsabile au scos la iveală lipsa unor politici publice dedicate gestionării problemelor care vor apărea după reintegrare.
„Pe platforma ministerelor de resort nu avem absolut niciun document și nicio platformă unde se discută problemele care țin de justiție. Nici în Biroul politici de reintegrare nu există un proiect de politică publică care să adune toate aceste probleme”, a precizat Nicoleta Hriplivîi.
Ea a subliniat că nici Ministerul Justiției, nici Ministerul Educației, Ministerul Sănătății sau alte instituții nu au integrat componenta reintegrării în planurile lor anuale de activitate.
„În final, avem un vid instituțional”, a concluzionat experta.
Potrivit Cărții Albe privind justiția și drepturile victimelor, Republica Moldova are lacune importante în ceea ce privește protecția și sprijinul victimelor abuzurilor comise în regiunea transnistreană, documentarea încălcărilor drepturilor omului, cooperarea interinstituțională și integrarea dimensiunii justiției în politicile de reintegrare.
În același timp, Cartea Albă privind reintegrarea educațională relevă impactul celor peste 30 de ani de izolare și control ideologic asupra sistemului educațional din regiune și recomandă elaborarea unor politici orientate spre democratizarea și dezideologizarea educației, promovarea limbii române, consolidarea unui spațiu civic și cultural comun și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de coordonare instituțională.
