El consideră că, în următorii ani, piețele și magazinele din țara noastră riscă să rămână fără produsele agricole autohtone, fapt ce va conduce la creșteri de prețuri considerabile pe piața alimentară. În consecință, cel mai mult vor avea de suferit pensionarii și persoanele social-vulnerabile.

– Dle Chivriga, din ce motive producția animalieră scade într-o țară care cel puțin se numea până nu demult agrară?

– Explicația e foarte simplă și pare banală la prima vedere, deși ascunde niște argumente forte. Anume sectorul animalier a tras mai mult agricultura în jos, pentru că acest sector se află în declin de peste un deceniu, din cauza diminuării efectivului de animale. Lucrul acesta se observă în fiecare an, dar în 2019 a avut o prăbușire simțită la toate speciile și la păsări. Faptul că sectorul animalier a pierdut foarte mult pe interior este vizibil prin importurile masive de produse animaliere care ajung la noi în țară. Acestea, la rândul lor, determină o scădere a competitivității și a dorinței agricultorilor de a menține efectivele de animale. Nici sectorul vegetal nu stă chiar atât de bine, comparativ cu anul 2018, deoarece creșterea de producție se atesta numai la câteva culturi agricole: la porumb, la floarea soarelui, la cartofi. Este o situație care provoacă multe întrebări.
În general, sectorul agricol s-a epuizat în 2019, în potențialul de creștere pe care l-am văzut în 2017-2018. Avem unele istorii de succes în rândul oamenilor de afaceri tineri, dar, de fapt. aici sunt probleme cu mult mai grave. Sectorul nu este competitiv din mai multe considerente. Dacă la partea ce ține de dotare tehnică se văd numai schimbări pozitive, resursele umane devin tot mai insuficiente. Nu e vorba doar de reducerea personalului pentru agricultură, dar și de pregătirea specialiștilor. Atunci când ai tehnică performată, ai nevoie și de specialiști calificați. În afară de aceasta, statul nu mai are pârghii de a acorda un suport financiar mai mare din cauza problemelor financiare cu care se confruntă. Și lucrul acesta scade din competitivitate, fiindcă cei care fac agricultură în țările in regiune beneficiază de un suport financiar destul de mare din diferite costuri. De exemplu, costurile din producere în cazul nostru sunt cu mult mai mari decât cele înregistrate de fermierii din Europa, în special din Europa Occidentală.

„Efectivele de animale vor descrește în continuare”

– Dacă această tendință de scădere va continua și în anii următori, ce ne așteaptă?

– Cred că 2020 este un an cu multe pericole și unele dintre ele se văd deja. Mai întâi de toate e vorba de condițiile meteo în perioada de iarnă. Avem o iarnă caldă, fără zăpadă și există riscuri ce vor determina costuri mai mari în procesul de producere, dar și pierderi în urma unor valuri de producere mai scăzută. Nu putem considera situația din sectorul animalier drept o finalitate, căci efectivele de animale vor descrește în continuare. Pentru a menține aceste efective, avem nevoie de piață. Și chiar dacă numărul de animale scade, e nevoie de animale productive, cu potențial mare, care să poată înclina balanța spre unele schimbări, pentru a ieși din situația de criză pe care o avem.

„Noi vobim despre prețuri, dar nu despre puterea de cumpărare a populației”

– În cazul în care costurile de producere vor fi mai mari pe viitor, vor crește semnificativ și prețurile la produsele agricole?

– Cu siguranță urmează o oscilație puternică a prețurilor, pe dimensiunea piețelor, la produsele de origine agricolă. Atunci când se formează un gol pe piață, vin produsele aduse prin import. În acest caz, cel mai mult suferă consumatorii, mai ales persoanele social-vulnerabile. Chiar și în 2019 am avut creșteri masive a prețurilor la produse din agricultură. Dar o problemă care nu trebuie de neglijat este că noi vobim despre prețuri, dar nu despre puterea de cumpărare a populației. Aici este cazul să arătăm mai multă insistență pentru realizarea unei schimbări radicale în gândirea economică. Doar când puterea de cumpărare a populației va crește, vom putea vorbi și de un repost dat oscilațiilor pe dimensiunea prețurilor.
– Unii comercianți spun că produsele de import, inclusiv carnea, se vând mai bine decât cele autohtone. De ce se întâmplă acest lucru?
– Cred că au dreptate, dar numai într-o într-o măsură oarecare, căci sunt oameni care preferă produsele locale și nu o fac din patriotism. Dar în cazul în care produsele de import sunt comercializate la un preț mai mic, le dau crezare acelor comercianți. În afară de aceasta, în foarte multe cazuri, unii pun prețuri cu mult mai mari decât ar trebui să le aibă produsele locale, dar și cele de import.

„Deseori nici ministerele nu sunt capabile să înțeleagă ce se petrece în țară”

– Ce măsuri ar trebui de întreprins pentru a reglementa această situație?

– Cred că e nevoie de o schimbare de viziune per ansamblu asupra agriculturii. Am în vedere situația pe care o avem în legătură cu fondul funiciar, probleme legate de resursele umane, de piață, care nu pot conduce la o creștere în sectorul agriculturii. Oricum, nu poate fi vorba despre o schimbare tranșantă spre o agricultură performată. Dacă termenul de performanță a obținut loc în vocabularul agricultorilor, noi nu avem, de fapt, performanță în agricultură, poate doar cu excepția unor agricultori care sunt în toate raioanele țării, dar sunt foarte puțini.

– De ce Ministerul Agriculturii nu ia atitudine în această privință?

– Ministerul Agriculturii se preocupă de rezolvarea acestor probleme deja de câteva decenii, dar trebuie să înțelegem că deseori nici ministerele nu sunt capabile să înțeleagă ce se petrece în țară.