Un raport recent al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) aruncă o lumină extrem de critică asupra jurnalismului de investigație din Republica Moldova. Concluzia experților este dură: presa de investigație a devenit tot mai timidă atunci când vine vorba să scormonească în treburile guvernării actuale, preferând să lovească, aproape mecanic, în „inamici siguri” – figuri deja compromise, precum Ilan Șor sau Vladimir Plahotniuc.
„Jurnalismul de investigație pare să se concentreze mai mult pe investigarea foștilor lideri și oligarhi (…) decât pe analizarea actualei conduceri”, notează raportul. În traducere simplă, presa se transformă într-un scut mediatic pentru guvernanți, evitând subiectele sensibile care ar putea expune corupția și abuzurile prezentului.
Această selectivitate convenabilă a investigațiilor nu doar că diminuează impactul jurnalismului, dar creează impresia unei complicități tacite cu regimul. În loc să joace rolul de „câine de pază” al democrației, presa riscă să devină un aliat al puterii, întreținând iluzia luptei anticorupție prin reîncălzirea dosarelor vechi și ignorarea realităților actuale.
Această tăcere asumată este mai periculoasă decât propaganda directă: publicul e lăsat să creadă că răul s-a consumat în trecut, în timp ce abuzurile de astăzi rămân neexpuse. În aceste condiții, raportul CCIA pune degetul pe rană: presa de investigație riscă să-și piardă credibilitatea și să devină o anexă obedientă a puterii pe care ar trebui să o controleze.
