Aceasta este una din concluziile raportului de monitorizare „Persoanele dezavantajate în vizorul presei”, realizat de Asociaţia Presei Independente (API), transmite Info-Prim Neo.
În perioada noiembrie-decembrie 2011, au fost monitorizate 22 publicaţii – ziare şi portaluri. Subiecţii monitorizării au fost copiii aflaţi în dificultate, grupuri minoritate, persoane cu dizabilităţi şi femei în dificultate. Scopul autorilor a fost de a determina gradul de corectitudine a publicaţiilor monitorizate în cazul reflectării temelor care au în calitate de protagonişti persoane defavorizate.
Autorii raportului susţin că cele 22 de publicaţii, cumulat, au asigurat temelor monitorizate o vizibilitate relativă prin numărul de subiecte, prin spaţiile rezervate acestora şi prin locul plasării lor. În acelaşi timp, temele monitorizate s-au aflat neîndreptăţit de rar pe agenda de lucru a jumătate din publicaţiile monitorizate. În reflectarea temelor monitorizate publicaţiile au dat preferinţă clară ştirii şi reportajului.
Persoanele cu dizabilităţi şi copiii în dificultate au fost temele reflectate mult mai des, decât temele grupurilor minoritare şi femeilor aflate în dificultate. „Acest fapt denotă anumite disfuncţionalităţi în politicile editoriale ale publicaţiilor monitorizate”, susţine Ion Bunduchi, autorul raportului. Geografia subiectelor tematice în publicaţiile centrale a înregistrat o insificienţă de materiale din mediul rural.
În raport se menţionează că din practica jurnalistică nu au fost eliminaţi termeni precum „invalid”, „grad de invaliditate”, „orb”, „handicap mintal” etc. Cazurile de abordare inadecvată a temelor monitorizate ţin în mare parte de stilul şi tonalitatea subiectelor care au scos în evidenţă recidiva unui jurnalism învechit, când autorităţilor, cu orice ocazie, li se cântă osanale – susţin autorii monitorizării.
Autorii studiului consideră că instituţiile mass-media trebuie să-şi ajusteze politicile editoriale în aşa fel, încât să le permită reflectarea sistematică, uniformă a tematicii care vizează persoanele dezavantajaze. De asemenea, diversitatea tematică, diversitatea geografică, diversitatea de genuri jurnalistice şi de procedee, oferite de platforma multimedia, ar îmbogăţi conţinutul publicaţiilor şi ar spori atractivitatea lor.
De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare în eliminarea discrepanţelor semantice dintre titlurile subiectelor şi conţinutul acestora. Se solicită rezistenţa la tentaţia senzaţionalului, şocantului. Materialele publicitare nu sunt contraindicate, dar din respect pentru cititor ele trebuiesc marcate.
Se solicită renunţarea la terminologie gen „invalid”, „condamnat”, „ţigan”, „persoană cu handicap”. „De la faptul că vom scrie despre o deţinută că e „condamnată”, nu vom schimba situaţia în bine. Este necesară diminuarea stilului „plângăreţ” când scriem despre o persoană dezavantajată şi mai ales despre una cu dizabilităţi. Scriem despre persoanele cu dizabilităţi ca despre oameni obişnuiţi, fără a scoate în evidenţă dizabilitatea”, se subliniază în raportul API.
Totodată, autorii raportului spun că pentru o parte din publicaţiile monitorizate îmbunătăţirea calităţii limbajului trebuie să devină obiectiv prioritar.
Raportul „Persoanele dezavantajate în vizorul presei” a fost realizat în cadrul proiectului „Prevenirea fenomenului discriminării prin intermediul presei scrise”, implementat de API cu susţinerea financiară a Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.
Via Info-prim.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
