„Postul public de televiziune difuzează astăzi, de la ora 17.35, a 2.222-a ediţie a emisiunii „Teleenciclopedia”, care împlineşte 45 de ani. Episodul aniversar nu va fi neapărat unul special, ci unul alcătuit din subiecte care au cucerit publicul atâţia ani: „Paul Klee”, „Cafeaua”, „Mari bătălii” şi „Amfibienii”.
„Zonă liberă de comunism”
„Teleenciclopedia era una din puţinele «zone libere de comunism». Ştiinţa şi natura nu aveau de-a face cu doctrina lui Lenin, deşi realizatoarea povestea că emisiunea avea viză de la partid, însă Ceauşescu nu avea cum să fie prezent la ea, nici măcar ca material didactic sau studiu de caz”, este de părere Iulian Comanescu, analist media.
Tot el precizează că producţia TVR se menţine „cuminte” faţă de posturile de documentare, care nu mai difuzează documentare, ci un fel de reality-show-uri cu multe fiare, puşcoace şi explozii.
„Era o oază de normalitate într-un program TV suprasaturat de împlinirile Epocii de Aur. Prin asta şi-a întărit şi consolidat imaginea de-a lungul timpului. Am fost, vorba unei reclame, «Împreună la bine şi la greu»”, explică şi Petrişor Obae, editor la paginademedia.ro.
Apariţia acestui „dicţionar enciclopedic”, pe micul ecran, s-a datorat lui Octavian Paler, director pe atunci la Televiziunea Română. Genericul sonor pe care îl ştia o ţară întreagă a fost compus de Nicolae Kirculescu, iar printre vocile care au dat viaţă la mii de texte s-au numărat cele ale lui Florian Pittiş, Mariana Zaharescu, Sanda Ţăranu, Lucia Mureşan, Ion Caramitru, Silviu Stănculescu, Irina Petrescu, Ruxandra Sireteanu.
„Aici, «Teleenciclopedia» are un mare avantaj. Vocile calde şi lectura domoale au creat, în timp, o relaţie foarte apropiată cu publicul, dublată de faptul că actori sau crainici cunoscuţi se aflau la microfon. Nu se compară cu lectura rece, sacadată, alertă a posturilor de nişă”, consideră Petrişor Obae.
Audienţe „Teleenciclopedia” în ultimii 10 ani
INTERVIU
„Această emisiune este ancora telespectatorilor români”
Gabriela Nuţă, unul dintre producătorii emisiunii, povesteşte pentru „Evenimentul zilei” cum se desfăşura munca în emisiunea „Teleenciclopedia” înainte de ’89 şi ce îşi doreşte să aducă în plus la formatul de astăzi.
EVZ: A îmbătrânit „Teleenciclopedia”, după 45 de ani de emisie?
Gabriela Nuţă: Teleenciclopedia nu mai este o „adolescentă”, ci o „doamnă” elegantă, pe care oamenii o privesc cu admiraţie. Doar emisiunea de ştiinţă „Superquark”, de la Rai Uno, se poate compara cu ea: din ’81, are acelaşi realizator-prezentator (Piero Angela) şi acelaşi format.
Emisiune suspendată din cauza „Bufniţei”
Cum arată emisiunea din 2010, faţă de cea din 1965?
La începuturi, crainicul postului făcea legătura (în direct, evident) între subiectele emisiunii. „Moda” aceasta a trecut, prezentatorii fiind înlocuiţi de pachete grafice atractive.
Ce tip de cenzură se aplica pe vremea comunistă?
Fără oameni sumar îmbrăcaţi, fără mustăcioşi ori pletoşi, fără aluzii la religie, fără imagini cu bunăstarea societăţii occidentale! În ciuda nesfârşitelor precauţii în alegerea subiectelor, emisiunea a fost întreruptă (două luni) din pricina unui material cu titlul „Bufniţa”. În „cercurile tovărăşeşti”, aceasta era porecla Elenei Ceauşescu. Realizatorii emisiunii îndrăzniseră, cumva, să o ironizeze?! Din fericire, sacii cu scrisori de protest, primiţi pe adresa TVR, au convins-o pe „tovarăşa” că zâmbetele cu subînţeles ale „pretinilor” sunt mai puţin periculoase decât revolta telespectatorilor.
Cum vă alegeţi materialele? Pe ce criterii selectaţi subiectele?
Imagini spectaculoase şi un text „consistent” sunt cele mai importante criterii ale selecţiei documentarelor. Subiectele unei emisiuni trebuie să fie cât mai diverse şi „acţiunea” să se petreacă în arii geografice diferite (de pildă, într-o ediţie, nu programăm un material despre civilizaţia maya şi altul despre pădurea amazoniană, ori unul despre crocodilii de Nil şi altul despre faraoni).
Cât de mult contează vocile din off pentru materiale?
O „voce” potrivită pentru lectură artistică e incredibil de greu de găsit. De aceea, odată descoperită, este păstrată cât mai mult.
Atenţia la detalii, marcă înregistrată
Reportajele sunt producţii proprii sau achiziţionate?
Cele mai multe documentare sunt străine – creaţii BBC, dar şi ale altor case de producţie europene. Realizatorii români sunt limitaţi, deocamdată, de raţiuni financiare: e mai ieftin să cumperi un documentar „de prim rang”, decât să-l faci.
Ce v-a făcut să rezistaţi atâţia ani şi ce vă determină să mergeţi mai departe?
Atenţia la detalii, aproape obsesivă – „marcă” a celei care (de 23 de ani) este realizatoarea emisiunii: Cornelia Rădulescu. Comentariile trebuie să fie într-o limbă română fără cusur, informaţiile ştiinţifice sunt verificate şi avizate de somităţi. După numeroase rafinări ale textelor, lectura lor trebuie să fie – şi ea – impecabilă: 15-20 de reluări la fiecare reprezintă un fapt obişnuit.
Ce credeţi că ar trebui schimbat la emisiune?
Mi-aş dori foarte mult să avem documentare româneşti. Dacă nu relatăm credibil şi atractiv despre noi, atunci cine? Aşa s-a ajuns, de pildă, ca Terry Jones, actor din Ţara Galilor, să spună într-un episod al foarte vizionatului serial „Barbarians” (al cărui scenariu îi aparţine) că dacii au fost exterminaţi de soldaţii lui Traian.
Această „preţioasă” informaţie a ajuns la milioane de telespectatori, deoarece serialul a fost difuzat nu pe orice post, ci pe un canal TV specializat în istorie, cu audienţă internaţională. În concluzie, ce popor român, ce urmaş al străvechilor oameni trăitori pe aceste meleaguri? Orice european cultivat, care a urmărit cu interes acel episod, se simte îndreptăţit să ne întrebe: „Şi cu voi ce-i pe-aici?”.
Dar ceva modern…?
Pe o piaţă unde un format rezistă, cel mult, un sezon, este necesar să existe şi un program ce mizează pe tradiţie. În fond, chiar şi cele mai moderne nave au nevoie de buna şi bătrâna ancoră. Această emisiune este „ancora” telespectatorilor români.
Sursa: EVZ
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
