Reforma administrativ-teritorială nu avansează deocamdată în UTA Găgăuzia, din cauza lipsei unei Adunări Populare funcționale. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține că procesul de amalgamare a localităților din autonomie trebuie să țină cont de particularitățile statutului special al regiunii.
Potrivit oficialului, în restul țării, documentele privind amalgamarea localităților sunt transmise Guvernului după finalizarea procedurilor. În Găgăuzia, însă, acestea trebuie prezentate Adunării Populare, al cărei mandat a expirat.
„Deoarece nu avem o Adunare Populară funcțională, procesul este blocat. Dar și în această chestiune, în primul rând, sarcina noastră este să asigurăm alegeri libere, să creăm o Adunare Populară care să fie cu adevărat reprezentativă, după care vom vedea ce soluții există”, a declarat Alexei Buzu într-un interviu pentru NewsMaker, citat de Radio Moldova Comrat.
Secretarul general al Guvernului a subliniat că autoritățile nu intenționează să modifice statutul special al autonomiei. În procesul de reformă urmează să fie luate în calcul competențele specifice ale Găgăuziei.
În ceea ce privește raionul Taraclia, Buzu a spus că acesta ar putea primi în noua structură statutul de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Totodată, autoritățile intenționează să mențină posibilitățile speciale pentru comunitatea bulgară, inclusiv în domeniul cultural.
Reforma urmărește, potrivit lui Buzu, nu doar reducerea numărului de primării, ci și consolidarea financiară și administrativă a acestora. Prin comasare, autoritățile locale ar urma să dispună de bugete mai mari și de echipe cu mai mulți specialiști, ceea ce le-ar permite să atragă mai ușor finanțări și să implementeze proiecte de infrastructură.
„Primăriile trebuie să se consolideze, altfel nu vor putea presta și susține serviciile de care dispun deja”, a spus oficialul.
Buzu a argumentat că administrațiile locale mai puternice ar putea asigura mai eficient servicii precum alimentarea cu apă, canalizarea, întreținerea drumurilor și atragerea proiectelor de dezvoltare.
„Dacă vrem ca și în aceste localități familiile să aibă acces la apă, canalizare, drumuri mai bune și servicii adecvate, acestea trebuie să facă parte din municipii mai puternice”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Potrivit datelor prezentate de Buzu, 485 de primării au adoptat deja decizii finale privind amalgamarea, ceea ce reprezintă aproximativ 55% din numărul total al primăriilor din țară. După finalizarea reformei, numărul acestora ar putea fi redus la aproximativ 300.
În prezent, amalgamarea are loc pe bază benevolă. Localitățile care nu vor ajunge la un acord ar putea fi incluse ulterior într-o etapă obligatorie, reglementată prin acte normative.
În cazul Găgăuziei, însă, evoluția reformei depinde, pentru moment, de funcționarea unei noi Adunări Populare, care urmează să fie aleasă.
