Reprezentantul OMS la Chișinău: „Până în 2030, moldovenii ar putea avea un sistem al sănătăţii eficient și descentralizat”

Este optimist în ceea ce privește reforma sănătății din R. Moldova și consideră că până în 2020, cel mult 2030, moldovenii se vor putea bucura de servicii medicale eficiente și europene. Vorbim despre Jarno Habicht, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) la Chișinău, care ne povestește atât despre modul de viață al moldovenilor, provocările sistemului autohton de sănătate, dar și acțiunile întreprinse de OMS în prevenirea extinderii focarului Ebola.

– Domnul Habicht, sunteţi șeful OMS în Moldova de aproape patru ani. În acest interval de timp, ce schimbări aţi sesizat în cadrul sistemului nostru de sănătate?
– În primul rând, am observat atenţia care se acordă sănătăţii publice şi bolilor netransmisibile, autoritățile dezvoltând în acest sens Strategia Naţională de Sănătate Publică. Mai mult, angajaţii din sectorul sănătăţii publice au început să fie instruiți cum să abordeze bolile netransmisibile, dar şi să le prevină – prin descurajarea fumatului, consumului de alcool și abordarea nutriţiei corecte. De asemenea, au fost efectuate investiţii pentru a avea laboratoare mai eficiente pentru supravegherea bolilor transmisibile. Nu în ultimul rând, a demarat procesul de supraveghere a bolilor netransmisibile prin intermediul studiului STEPS care trebuie, la rândul său, consolidat și la nivel local.

Al doilea trend pe care-l remarc sunt investiţiile în domeniul sănătăţii. Suntem martorii faptului că multe instituții medicale se deschid atât la Chişinău, cât şi în alte oraşe, dar și centre de sănătate în zonele rurale ale ţării. Și este important că pentru Guvernul de la Chișinău sănătatea rămâne prioritară. Observăm că sănătatea are cele mai mari alocaţii din buget, fondul de asigurări a primit resurse suplimentare prin creşterea taxelor plătite de angajatori şi angajați. Totuşi, sentimentul meu este că nu se face suficient. Ceea ce trebuie făcut în viitor e să avem certitudinea că avem doctori şi asistenţi medicali disponibili în centrele medicale care tocmai s-au deschis, că lucrătorii medicali utilizează echipamentul modern și că întregul sistem de sănătate este capabil să răspundă necesităţilor oamenilor. Acestea necesită o atenţie sporită, dar investiţiile reprezintă de obicei primul pas.

– Se vorbeşte mult despre reforma sănătăţii, dar aș îndrăzni să spun că oamenii de rând încă nu simt acest lucru pe pielea lor, iar o singură vizită la un spital public ne-ar confirma acest lucru… Cum să convingem oamenii – atât pacienții, cât și doctorii – că reforma înseamnă și o schimbare de atitudine?
– Această schimbare de atitudine este o provocare şi trebuie să lucrăm cu ambele tabere – atât cu cea a doctorilor, cât şi cu cea a pacienţilor. Lucrătorii din sistemul sănătății trebuie să înțeleagă că este vorba de un dialog între pacienţi şi doctori. Ce-i drept, acest lucru a luat ceva timp şi în Europa de Vest, unde în anii `70 – `80 situaţia era similară. De obicei, pacientul vine cu boala şi doctorul ştie ce trebuie să facă. Însă ei nu discută ce acţiuni trebuie luate pentru prevenirea acestei boli. Și apropo de aceasta, este necesar să punem accent şi pe prevenirea bolilor. Câţi doctori ne dau sfaturi în mod regulat? Căci un sfat la timpul lui crește și speranța de viață a omului.

– Potrivit Programului naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020, elaborat de Ministerul Sănătăţii, jumătate din populaţia adultă este supraponderală. Care ar fi principalele cauze şi cum ar putea fi contracarată?
– Într-adevăr, se observă creşterea obezității în rândul populaţiei. Foarte mult depinde de ceea ce mâncăm şi bem. Este important ca oamenii să fie educaţi în privinţa etichetării produselor şi să facă alegeri corecte. Studiile recente din Moldova arată că în special femeile din zonele rurale, care au peste 45 de ani, suferă de obezitate. Iar noi ar trebui să prevenim acest lucru, deoarece dacă oamenii sunt obezi, au și hipertensiune arterială – factor de risc pentru alte boli şi o speranţă de viaţă mai mică. De aceea, sunt fericit să văd că avem un program pentru nutriţie, dar și pentru controlul tutunului şi alcoolului. Important e ca aceste prevederi să fie implementate. De exemplu, câţi oameni vedem să fie activi din punct de vedere fizic? Câţi oameni ştiu câte calorii consumă per zi? Câţi copii au cel puţin o masă caldă pe zi? Câţi oameni consumă cantitatea potrivită de zahăr? Deci, toate acestea contribuie la obezitate şi, ulterior, la anumite boli.

– Patru din 10 moldoveni fumează, iar peste 60 la sută din populaţia ţării consumă alcool. În acest sens, cât de eficient luptă statul moldovenesc cu flagelul fumatului, dar și cu cel al consumului de alcool?
– Toate ideile bune sunt reflectate în proiectul de lege privind controlul tutunului. Este o abordare complexă, care presupune creşterea preţurilor şi taxelor. De asemenea, este vorba de etichetare, semne de avertizare, localizare etc. Toate aceste aspecte sunt valabile în noua lege a tutunului și, dacă ar fi aplicate cu adevărat, consistent, atunci vom observa, ca și în alte ţări, reducerea numărului de fumători. Şi nu e vorba doar de prevenire, dar şi de ajutorul celor care vor să se lase de acest viciu.

În ceea ce priveşte alcoolul, Moldova este pe al doilea loc în lume la consumul de alcool. Trebuie să avem zero toleranţă faţă de nivelul de alcoolemie în sânge în timpul conducerii unui autovehicul. Mai mult, ar trebui să limităm publicitatea la băuturile alcoolice. E nevoie de o schimbare mare, de una culturală, dacă doriți. Mulţi întreabă dacă e posibil acest lucru într-o țară vinificatoare. Aici aş vrea să aduc exemplul Italiei, unde în anii `70 consumul de alcool era egal cu consumul de alcool de astăzi al Moldovei. Însă până în prezent acesta s-a redus de trei ori în Italia. Schimbarea durează în timp, iar oamenii trebuie să înţeleagă că nu e neapărat să înceapă o cină cu un pahar de vin. Oamenii nu s-au născut cu obiceiul de a consuma alcool și a fuma. De aceea, e în puterile noastre să limităm răspândirea acestor vicii, deoarece generează multă suferinţă.

– În această situație, educaţia pentru sănătate ar trebui să înceapă cel târziu de pe băncile şcolii. Cum credeţi că poate fi inoculat modul sănătos de viaţă în școli?
– Educaţia pentru sănătate trebuie văzută ca parte integrantă a educaţiei în general şi trebuie începută din grădiniţă. De exemplu, banalul spălat pe mâini are un impact uriaş asupra sănătăţii. Ar fi mult mai puţine boli dacă mâinile ar fi spălate. De asemenea, trebuie să vorbim deschis cu copiii despre fumat, alcool, nutriţie, obiceiul de a mânca fructe şi legume, nu să-i speriem. E surprinzător că, deși Moldova este o ţară agrară, producătoare de legume și fructe, moldovenii nu consumă suficiente produse vegetale. Și asta contribuie la fel la boli, obezitate şi, în consecință, la necesitatea unei asistenţe medicale sporite.

– Dvs. aveţi un stil de viaţă sănătos?
– Aş putea spune că este unul sănătos, dar ar putea fi mult mai bine. Trebuie să fim activi din punct de vedere fizic și să mâncăm sănătos. Bineînțeles că este necesar un sistem de sănătate bun. În acelaşi timp, cu cât mai devreme adoptăm un mod sănătos de viaţă, cu atât mai târziu vom avea nevoie de îngrijiri medicale.

– Când vom putea spune că Moldova are un sistem al sănătății eficient și în beneficiul oamenilor?
– Sentimentul meu este că Moldova se mişcă în direcţia corectă. Mai mult, asistența medicală primară ar trebui să fie în centrul atenției. De asemenea, reforma în domeniul sănătății ar trebui să continue şi după alegeri, deoarece o reformă în sănătate nu poate fi făcută în doi-trei ani, ci cere mai multe decenii. Cred că, până în 2020–2030, moldovenii ar putea avea un sistem al sănătăţii mai bun, eficient și descentralizat.

– Cum ați caracteriza dialogul OMS cu autorităţile R. Moldova?
– Relaţiile sunt foarte bune, în sensul că avem un dialog deschis şi-mi place că discuţiile sunt sincere. Rolul nostru este să ajutăm ţara și să oferim suport tehnic. Bineînţeles că oamenii aşteaptă mai multe rezultate, însă implementarea este dificilă. Strategiile şi politicile Moldovei, dacă e să fiu sincer, sunt mult mai bune decât în alte ţări din Vest. Iar Moldova este o țară unde fiecare cetățean ştie ce vrea să vadă în domeniul sănătății. De exemplu, pe durata consultărilor din ultimul an, fiecare al treilea moldovean îşi doreşte acces mai bun la îngrijire medicală şi fiecare al patrulea îşi doreşte posibilități mai sănătoase pentru modul său de viață. Bunăoară, acest aspect pune presiune suplimentară asupra guvernului…

– Sesiunea a 64-a a Comitetului Regional pentru Europa al OMS s-a încheiat acum două săptămâni la Copenhaga. Care au fost principalele domenii de discuţie ale statelor membre?
– Unul dintre subiectele abordate este Politica Europeană de Sănătate 2020, unde au fost evaluate principale rezultate la nivel regional, global şi de ţară. Un aspect important al „Sănătății 2020” sunt inegalităţile pe care le vedem în sănătate, accesul la asistență medicală, dar şi oportunităţile pentru un mod sănătos de viaţă. Așadar, tot mai multe ţări pun accentul pe aceste aspecte şi încearcă să găsească politici care ar avea un impact pozitiv în ţările mai sărace şi mai vulnerabile. Al doilea subiect pus în discuție a fost despre provocările legate de planul de acţiuni privind vaccinările, deoarece este important să fie încurajată vaccinarea. Iar în cazul Moldovei, este foarte important ca țara să mențină același statut liber în ceea ce privește anumite boli și să prevină viitoarele izbucniri de boli transmisibile.

De altfel, strategia privind sănătatea copiilor şi adolescenţilor a fost adoptată, or aceasta conține măsuri în ceea ce privește promovarea alăptării și a alimentației sănătoase în şcoli, dar și de prevenire a maltratării copiilor, pentru a le asigura un viitor mai sigur și sănătos. Al treilea lucru care s-a discutat a fost despre progresele înregistrate ale strategiilor anterior adoptate. De exemplu, ulterior Planului de acțiuni privind controlul consumului de alcool, numărul persoanelor care beau alcool a scăzut cu 2% în Europa în fiecare an, dar aceasta nu este încă suficient. Nu în cele din urmă, au fost puse în discuție ultimele conferințe regionale și problemele-cheie din sănătate și bunăstare, acoperirea universală cu servicii medicale și Agenda Post-2015, nutriție, asistența medicală primară. A fost bine să urmărim implicarea activă a delegației Republicii Moldova în toate discuțiile și contribuția acesteia la ajustarea politicilor de sănătate din Europa.

– Cum a reuşit OMS şi comunitatea globală să facă faţă focarului Ebola şi ce acţiuni s-au întreprins?
– Ebola este una dintre cele mai mari focare la care suntem martori. La începutul anului 2014, atenţia organismelor internaționale a fost modestă, dar acum a crescut. Astăzi avem mai mult de 6000 de cazuri și peste 3000 de morţi și situația se schimbă în fiecare zi. Ceea ce înseamnă că trebuie să acționăm atât la nivel global, cât și regional și local. În primul rând, trebuie să oprim răspândirea bolii și să avem un foarte bun sistem de supraveghere pe toate continentele. Dar și de a-i trata pe cei infectați, de a asigura servicii esențiale și stabile și de a preveni viitoarele focare. Următoarele 6-9 luni vor fi critice.

Sunt recomandări specifice pentru fiecare ţară pentru ca să răspundă adecvat situațiilor excepționale. Este prima dată când consiliul de securitate al Naţiunilor Unite a adoptat în septembrie o rezoluţie care se referă la prevenirea răspândirii maladiei – o decizie fără precedent. OMS a convenit cu un grup de experţi să vadă care sunt potențialele tratamente şi căile de prevenire ale acesteia. De asemenea există câteva vaccinuri în curs de elaborare și sper ca acestea să se producă curând. Totuşi nu cred că vor fi valabile până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă că vor fi luate alte măsuri. Una dintre lecțiile-cheie învățate se referă la fragilitatea sistemului de sănătate și a serviciilor de sănătate publice, lucru ce nu a permis țărilor afectate să răspundă prompt situației. Sistemele de sănătate trebuie consolidate în permanență, pentru altfel, în timpul crizelor, acestea dau faliment.

– Vă mulțumim pentru interviu!

Profilul reprezentantului OMS în R. Moldova, Jarno Habicht:
Data și locul naşterii: 24 aprilie 1976, or. Tartu (Estonia)
Studii: Facultatea de Medicină, Universitatea din Tartu; doctor în medicină
Stare civilă: căsătorit, doi copii