Un set de documente scurse în spațiul public dezvăluie o rețea politică, mediatică și financiară complexă construită de gruparea condusă de Ilan Șor pentru a influența alegerile și opinia publică din Republica Moldova. Potrivit investigației, întreținerea acestui „ecosistem politic” ar costa peste patru milioane de lei lunar, iar o parte dintre partidele implicate ar fi fost create ca „formațiuni de rezervă”, pregătite să intervină în campanii electorale la nevoie.
Documentele atribuite grupării Șor conțin o „notă informativă” care clasifică formațiunile politice în mai multe categorii: partide de bază, partide de rezervă și partide „pentru colaborare”.
În categoria de rezervă figurează partidul „Moldova Mare”, condus inițial de Veaceslav Tiron, iar din martie 2025 – de Victoria Furtună, prezentat drept „un partid alcătuit din oamenii noștri, pregătit să fie implicat în alegeri în orice moment”. Formațiunea a fost însă exclusă din alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru „utilizarea fondurilor nedeclarate, inclusiv din străinătate, și oferirea de bani alegătorilor”.
Tot în rețeaua lui Șor apar partidele „Șansă”, „Renaștere”, „Victorie” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”, formate în aprilie 2024 la Moscova, în cadrul blocului „Victorie”. Toate sunt descrise ca „formațiuni care susțin în totalitate ideologic pozițiile noastre”.
Printre partidele cu care gruparea Șor ar fi putut „colabora” sunt menționate: Partidul Comuniștilor, „Inima Moldovei” condus de Irina Vlah și „Viitorul Moldovei” al lui Vasile Tarlev – toate participante ulterior în Blocul Electoral „Patriotic”.
Unul dintre documentele scurse, intitulat „Ianuarie_Renaștere”, arată că doar salarizarea personalului unui singur partid ar fi costat peste un milion de lei lunar.
Printre beneficiari se regăsesc foști deputați afiliați lui Șor – Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski – fiecare cu un venit lunar de 100.000 de lei. Tot atât ar fi primit și avocatul Iulian Paciurca, apărătorul unuia dintre ex-deputați.
Potrivit investigației, niciunul dintre acești politicieni nu a declarat oficial aceste venituri la Autoritatea Națională de Integritate.
Cheltuielile pentru personalul din „Oficiul Central” al grupării ar fi variat între 4,7 și 4,9 milioane de lei lunar, incluzând un departament IT, un departament PR coordonat de primara de Orhei, Tatiana Cociu, și un „departament VIP”, unde figurează nume precum Alexandru Beschieru, liderul unui partid din Blocul „Victorie”, plătit cu 100.000 de lei pe lună.
Cel mai bine plătit personaj ar fi însă Alexei Lungu, fost jurnalist și lider al mai multor proteste pro-Șor, cu un salariu lunar de 150 de mii de lei. Lungu este acuzat că ar fi intimidat jurnaliști prin amenințări și plângeri depuse la Consiliul Audiovizualului.
Un alt document intitulat „Proiect Info-Lider” detaliază finanțarea unei rețele online de postaci plătiți cu ruble rusești.
În martie 2025, proiectul ar fi implicat 50 de persoane, remunerate cu sume între 2.500 și 14.000 de ruble rusești, echivalentul a 500–2.800 lei.
Banii ar fi provenit din conturile organizației „Eurasia”, controlată de Nelli Parutenco, fostă trezorieră a Partidului „Șor”, prin intermediul băncii ruse Promsviazbank (PSB).
În aprilie, numărul „infoliderilor” s-a triplat la 138, iar suma totală pentru salarii a depășit 1,3 milioane de ruble, aproximativ 270 de mii de lei moldovenești.
Printre fișierele scurse se află și un document intitulat „Jud”, care conține profiluri ale judecătorilor ce urmau să examineze cauze electorale. În dreptul lor apar note despre „puncte slabe”, precum „frica de critici în canalele Telegram” sau „presiunea prin proteste la domiciliu”.
Un alt fișier arată că gruparea Șor monitoriza canale TV precum Moldova 1, PRO TV, TV8 și Jurnal TV, instruind un jurist și un jurnalist să depună plângeri oficiale. În perioada iulie – august 2025, Consiliul Audiovizualului a confirmat zeci de petiții depuse de Alexei Lungu și Valeriu Reniță, toate respinse.
Într-un set de corespondențe atribuite Victoriei Furtună, lidera partidului „Moldova Mare” se autodescrie drept „un rob credincios” al Rusiei, pregătită „să aducă victoria”. Documentele sugerează că ar fi primit informații de la SIS și CNA, ar fi încercat să corupă deținuți pentru voturi și să influențeze justiția.
