Statele Unite și Uniunea Europeană sprijină încă armistițiul de încetare a focului, convenit la Minsk în urmă cu trei luni, în ciuda sentimentului în creștere că acesta își trăiește ultimele clipe, și îi spun lui Putin că sancțiunile vor rămâne în vigoare dacă nu-și onorează promisiunile.
Însă această abordare oferă o mică consolare președintelui ucrainean Petro Poroșenko care, în timp ce în țară este supus presiunilor din cauza pierderii constante de militari trimiși să lupte împotriva insurgenților proruși în est, în exterior trebuie să țină pasul pe plan diplomatic cu Occidentul de al cărui ajutor politic și financiar are nevoie.
Adevăratele sale sentimente au ieșit la iveală miercuri, la Berlin, când un jurnalist german a sugerat că estul Ucrainei este relativ calm potrivit Reuters.„Aș vrea să vă contrazic pentru că Ucraina plătește un preț extrem de mare astăzi pentru acest pseudo-armistițiu”, a răspuns şeful statului ucrainean, remarcând faptul că 83 de militari ucraineni și-au pierdut viața de la semnarea, în februarie, la Minsk, a celui de-al doilea acord de pace.
În pofida acestor deficienţe din teren, nimeni nu vrea să renunțe la acest acord de încetare a focului.
„Pe baza acordului de la Minsk din februarie, am remarcat că nu am ajuns încă acolo unde ne-am dori. Nu avem încă o încetare completă a focului”, a declarat la Berlin cancelarul german Angela Merkel, aflată lângă Poroșenko.
Putin nu renunţă la continuarea ofensivei contra forţelor ucrainene din Donbass
La rândul său, analistul politic Volodimir Fesenko, din Kiev, este de părere că mai ales europenii sunt mânați de o iluzie. „Încearcă să se agațe de acest miraj și să miște lucrurile în acea direcție. Partenerii occidentali ai Ucrainei nu vor să încerce nimic nou. Vor încerca până în ultima clipă să resusciteze cadavrul numit acordurile de la Minsk”,a conchis Fesenko.
În schimb, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), generalul Philip Breedlove, a declarat luna trecută în Congresul SUA că armata rusă s-ar putea folosi de armistițiu pentru a pregăti o nouă ofensivă în sprijinul separatiștilor. Orice nouă ofensivă susținută de Rusia este foarte probabil să vizeze orașul de coastă Mariupol pentru că, dacă acest oraș ar cădea, atunci rebelii vor putea deschide un coridor terestru spre Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia anul trecut.
Mulți sesizează o diferență fundamentală de percepție între liderii europeni și Poroșenko. În timp ce UE n-are probleme în a accepta un armistițiu găunos, dar care evită pierderile masive de vieți omenești, Kievul se confruntă cu numărul constant de victime și cu nesiguranța legată de următoarea mișcare a lui Putin.
Până și câștigurile obținute în urma acordului de la Minsk sunt imperfecte. Ambele părți și-au retras armamentul greu și tancurile de pe cea mai mare parte a liniei frontului, dar acestea încă mai sunt folosite împotriva trupelor guvernamentale la principalele puncte sensibile, spun autoritățile de la Kiev. În ciuda câtorva schimburi de prizonieri, Moscova încă o reține pe aviatoarea și deputata ucraineană Nadia Savcenko.
Chiar mai important pentru ucraineni, acordurile de la Minsk nu prevăd niciun plan pentru Kiev menit să ducă la recuperarea teritoriilor pierdute în favoarea insurgenților proruși. Și câtă vreme violențele continuă în est, chiar și la un nivel redus, Kievul are puține șanse să organizeze acolo alegeri locale până la sfârșitul anului, așa cum și-a propus.
„Motivul simplu pentru care nu ne-am ales cu nimic de pe urma agendei politice de la Minsk este faptul că agenda ratifică câștigurile strategice ale Rusiei și, prin urmare, vine împotriva obiectivelor naționale stabilite de guvernul ucrainean”, explică Christopher Granville, director la Trusted Sources pentru Reuters.
În pofida întâlnirilor frecvente cu liderii occidentali, nu este clar cum vede Putin sfârșitul acestui conflict. Momentan, nu pare să fie interesat de anexarea regiunilor controlate de separatiști, care ar reprezenta un demers costisitor dat fiind că economiile din zonă o duc foarte prost. Dar lui Putin nici nu-i stă în fire să dea înapoi. Și nici nu-și poate permite s-o facă, deoarece ar pierde din popularitate în țară, ori a da dovadă de slăbiciune nu este o opțiune pentru el.
Dacă scopul lui Putin este să sprijine un conflict la nivel micro care să complice aspirațiile Ucrainei de a se alătura NATO și Europei, atunci singurul lucru pe care președintele rus trebuie să-l facă este… să nu facă nimic. „Obiectivele strategice (ale Rusiei) nu s-au schimbat absolut deloc: să țină Ucraina în șah controlându-i estul. Pentru asta, ei (rușii) chiar au nevoie ca (acordurile de la Minsk) să fie puse în aplicare”, a declarat un diplomat occidental de la Moscova.
sursa: paginaderusia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
